Augustin Buzura

n. 22 septembrie 1938, Berința, județul Maramureș – d. 10 iulie 2017, București

OPERA

Capul Bunei Sperante, nuvele si povestiri, Bucuresti, 1963; De ce zboara vulturul?, nuvele si povestiri, Bucuresti, 1966; Absentii, roman, Cluj, 1970 (ed. II, 1990); Fetele tacerii, Bucuresti, 1974 (ed. II, 1996); Orgolii, roman, Cluj-Napoca, 1977 (ed. II, 1985); Vocile noptii, roman, Bucuresti, 1980 (ed. II, 1993; ed. III, 1997); Bloc-notes, Chij-Napoca, 1981; Refugii (Zidul mortii), Bucuresti, 1984; Drumul cenusii (Zidul mortii, II), Bucuresti, 1988; Refuges, trad. din lb. romana de Ancuta Vultur siP. Nadaban, Bucuresti, 1993; Recviem, 1999,Raport asupra singurătății (2009).

A fost director al revistei Cultura.
În anul 2000 a fost decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de mare cruce.