Lansare de carte-,,MĂLINI” și ,,Departe de Troia”/Editura Eikon la Salonul de Carte Bookfest Cluj-Napoca, ediția a V-a
Sâmbătă, 1 octombrie, ora 17
Salonul de Carte Bookfest Cluj-Napoca, ediția a V-a
1 Octombrie
Aniversări:
1760 – William Thomas Beckford, scriitor englez
1842 – Charles Cros,prozator, poet francez
1847: Simion Florea Marian, folclorist și etnograf român
1856: Ion Bianu, filolog român, fondatorul Bibliotecii Academiei
1878: Vasile Demetrius, poet, prozator și traducător român
1899 – Ernest Haycox, scriitor american
1907 – Maurice Bardèche, scriitor, jurnalist, critic francez
1919 – Majrooh Sultanpuri, poet indian
1920 – David Herbert Donald,istoric, scriitor american
1925: Finn Carling, scriitor norvegian
1942 – Günter Wallraff, scriitor, jurnalist german
1949: Ion Vădan, poet, scriitor, editor român
1955: Ion Stratan, bibliotecar, filolog, poet, publicist român
1956: Cristian Tudor Popescu, scriitor și jurnalist român
1959 – Brian P. Cleary,prozator, poet american
1968: Eduard Dorneanu, poet, prozator român
Lansările de carte ale Editurii Eikon la Salonul de Carte Bookfest Cluj-Napoca, ediția a V-a/vineri-30 septembrie/2016
Vineri, 30 septembrie
12.0013.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Experimentul Pitești – Spălarea creierului și reeducarea prin tortură în România comunistă. Mărturia personală și știinţifică a unui supravieţuitor de Dr. Nicu Ioniță. Traducere în engleză Dr. Valentin Suciu; Izvoare în deșert, de Pr. Jonathan Hemmings, traducere din engleză de Alexandra Petrescu-McCaferty; Neant. Colaj despre suferință, de Serghie Bucur, Prefață de Christian Crăciun; Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
14.0015.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: România dincolo de trecut. Eseu despre experiența servituții, de Mihai Gheorghiu, Cuvânt de însoțire de Vianu Mureșan; Geometria consensului. Fundamentele ale autorității formelor de gândire, de Sorin Borza; Fernando Pessoa (o cvasi autobiografie), de José Paulo Cavalcanti Filho. Invitați: Sorin Borza, Christian Crăciun, Vianu Mureșan. Moderator: Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
15.00 16.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: La oglindă. Istoria plagiatelor românești până la 1900, de Alexandru Dobrescu, Adevăratul Cioran, de Calinic Argeșeanul. Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă, de Daniela Varvara; Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
16.0017.00 Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansarea volumelor: Plotin: despre frumos și Plotin:despre nemurirea sufletului, traducere din greacă și interpretare de Dan Tomuleț. Invitați: Vianu Mureșan, Alin Tat, Dan Tomuleț. Moderator: Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
17.0017.45 Editura Eikon – Lansare de carte și recital poetic
Prund, de Dinu Olărașu; Altarele miresmelor târzii, de Georgeta Minodora Resteman, Invitați: Georgeta Minodora Resteman, Dinu Olărașu. Moderator: Valentin Ajder.
Lansările de carte ale Editurii Eikon la Salonul de Carte Bookfest Cluj-Napoca, ediția a V-a/joi-29 septembrie/2016
Joi, 29 septembrie
12.0012.30 Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: Mic tratat de estetică teologică, de Petru Ursache; Ediția a III-a, Prefață de Gheoghe Grigurcu, postfață de Paul Aretzu; Petru Ursache, monografie de Iordan Datcu; Petru Ursache, Omul bun al culturii românești, apaos, ediție îngrijită de Magda Ursache; Estetica I, traducere și note de Vlad-Ion Pappu, Prefață de Acad. Eugen Simion. Prezintă Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
14.0015.00 Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: Terra nobilis, de Costel Suditu; Clipa de grație, de Mihaela Malea Stroe; Maeștri din cotidian, de Doina Postolachi; Cetăți medievale din sudul Transilvaniei – Zece trasee culturale, de Arne Franke, traducere de Simona Mihalache; Țărăncuța de la Dunăre, de Felicia Trufiier. Prezintă: Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
15.0016.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansarea volumelor: Plaja, de Tudor Călin Zarojanu; Biserica Ortodoxă Română și puterea comunistă (1945-1964), de Bogdan Georgescu; Adevăratul Cioran, de Calinic Argeșeanul. Prezintă: Victor Cubleșan, Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
17.0018.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Misterul „Don Juan” sau o iubire în secolul de aur (roman istoric) și Cavalerism, pasiune, fanatism. O istorie politică și culturală a Franței secolului al XVI-lea, de Corneliu Șenchea; Frontul de acasă – proapagandă, atitudini și curente de opinie în România primului război mondial, de Radu Tudorancea, Ed. a II-a; Invitați: Drd. Paula Cotoi, Conf. Univ. Dr. Ioan Cârja. Moderator: Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
19.0020.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte, recital poetic și de muzică folk
Lansări de carte, recital poetic și de muzică folk: Vise presate, de Decebal N. Todăriță; Ierburi cât casa, nimic altceva, de Viorel Lică Orașul cu gropi în obraz, de Alexandra Bodnaru; Ce n-a pictat Matisse, de Ioana Andrada Tudorie; Prezintă: Valentin Ajder și invitații săi.
Lansările de carte ale Editurii Eikon la Salonul de Carte Bookfest Cluj-Napoca, ediția a V-a
Joi, 29 septembrie
12.0012.30 Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: Mic tratat de estetică teologică, de Petru Ursache; Ediția a III-a, Prefață de Gheoghe Grigurcu, postfață de Paul Aretzu; Petru Ursache, monografie de Iordan Datcu; Petru Ursache, Omul bun al culturii românești, apaos, ediție îngrijită de Magda Ursache; Estetica I, traducere și note de Vlad-Ion Pappu, Prefață de Acad. Eugen Simion. Prezintă Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
14.0015.00 Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: Terra nobilis, de Costel Suditu; Clipa de grație, de Mihaela Malea Stroe; Maeștri din cotidian, de Doina Postolachi; Cetăți medievale din sudul Transilvaniei – Zece trasee culturale, de Arne Franke, traducere de Simona Mihalache; Țărăncuța de la Dunăre, de Felicia Trufiier. Prezintă: Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
15.0016.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansarea volumelor: Plaja, de Tudor Călin Zarojanu; Biserica Ortodoxă Română și puterea comunistă (1945-1964), de Bogdan Georgescu; Adevăratul Cioran, de Calinic Argeșeanul. Prezintă: Victor Cubleșan, Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
17.0018.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Misterul „Don Juan” sau o iubire în secolul de aur (roman istoric) și Cavalerism, pasiune, fanatism. O istorie politică și culturală a Franței secolului al XVI-lea, de Corneliu Șenchea; Frontul de acasă – proapagandă, atitudini și curente de opinie în România primului război mondial, de Radu Tudorancea, Ed. a II-a; Invitați: Drd. Paula Cotoi, Conf. Univ. Dr. Ioan Cârja. Moderator: Valentin Ajder.
Joi, 29 septembrie
19.0020.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte, recital poetic și de muzică folk
Lansări de carte, recital poetic și de muzică folk: Vise presate, de Decebal N. Todăriță; Ierburi cât casa, nimic altceva, de Viorel Lică Orașul cu gropi în obraz, de Alexandra Bodnaru; Ce n-a pictat Matisse, de Ioana Andrada Tudorie; Prezintă: Valentin Ajder și invitații săi.
Vineri, 30 septembrie
12.0013.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Experimentul Pitești – Spălarea creierului și reeducarea prin tortură în România comunistă. Mărturia personală și știinţifică a unui supravieţuitor de Dr. Nicu Ioniță. Traducere în engleză Dr. Valentin Suciu; Izvoare în deșert, de Pr. Jonathan Hemmings, traducere din engleză de Alexandra Petrescu-McCaferty; Neant. Colaj despre suferință, de Serghie Bucur, Prefață de Christian Crăciun; Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
14.0015.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: România dincolo de trecut. Eseu despre experiența servituții, de Mihai Gheorghiu, Cuvânt de însoțire de Vianu Mureșan; Geometria consensului. Fundamentele ale autorității formelor de gândire, de Sorin Borza; Fernando Pessoa (o cvasi autobiografie), de José Paulo Cavalcanti Filho. Invitați: Sorin Borza, Christian Crăciun, Vianu Mureșan. Moderator: Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
15.00 16.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: La oglindă. Istoria plagiatelor românești până la 1900, de Alexandru Dobrescu, Adevăratul Cioran, de Calinic Argeșeanul. Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă, de Daniela Varvara; Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
16.0017.00 Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansarea volumelor: Plotin: despre frumos și Plotin:despre nemurirea sufletului, traducere din greacă și interpretare de Dan Tomuleț. Invitați: Vianu Mureșan, Alin Tat, Dan Tomuleț. Moderator: Valentin Ajder.
Vineri, 30 septembrie
17.0017.45 Editura Eikon – Lansare de carte și recital poetic
Prund, de Dinu Olărașu; Altarele miresmelor târzii, de Georgeta Minodora Resteman, Invitați: Georgeta Minodora Resteman, Dinu Olărașu. Moderator: Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
12.0013.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansarea volumelor: O antropologie mistică. Introducere în gândirea Părintelui Stăniloae și Experiența religioasă în gândirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relațională, de Sandu Frunză. Invitați: Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Prof. Univ. Dr. Aurel Codoban, Lect. Univ. Dr. Nicu Turcan, Prof. Univ. Dr. Sandu Frunză. Moderator: Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
13.00 14.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Capricii pe teme de basm, de Mariana Neț, Cuvânt înainte de Monica Pillat; Dincolo de asteptare. Dialog în larg, de Monica Pillat și Radu Ciobanu; Părăsește-mă!, de Magda Marin Timpul splendorii, de Andreea Nanu. Invitați: Ștefan Borbely, Christian Crăciun. Moderator: Valentin Ajder
Sâmbătă, 01 octombrie
14.00 14.30-Editura Eikon – Lansarea volumului Nuduri. 48 de povești adevărate cu și despre femei, de Ovidiu Ivancu
Prezintă: Ovidiu Ivancu și Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
14.3015.30-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Trilogia lui Theofil Magus și Cămașa de forță, de Leonard Oprea; Când vin vulturii și Întoarcerea lupilor, de Hans Bergel; Spask 99. O istorie a prizonierilor de război români din Kazahstan în documente, de Nurlan Dulatbekov, Octavian Țîcu, Silviu Miloiu; Ce-a mai rămas de apărat, de Mircea Platon. Prezintă: Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
15.30 16.30-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Editura Eikon – Lansări de carte: Exilul – pedeapsă și binecuvântare. Cartea Proorocului Ieremia, de Ioan Buteanu; Spiritualismul rus în secolul XX și Omul Tranziției. Exerciții de eshatologie, de Ivan Ivlampie, Prefață de Th. Parapiru; Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu, de Theodor Damian, Prefață de Nicolae Georgescu; În dialog. Studii de filozofie creștină, teologie politică și istoria religiei, de Ion Corduneanu. Invitați: Pr. Prof. Univ. Dr. Ioan Chirilă, Christian Crăciun, Ioan Buteanu. Moderator: Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
16.3017,00-Lansarea volumului Genurile Muzicii. Ideaa unei antropologii arhetipale, de Oleg Garaz
Invitați alături de autor: Prof. Dr. Angela Albu, Prof. Univ. Dr. Bianca Temeș, Prof. Univ. Dr. Ioan Haplea, Felicia Schlezac. Moderator: Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
17.0018.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansări de carte: Pavese, omul jignit, de Vianu Mureșan Migrații, roman, de Laurențiu Orășanu; Lectio incerta, de Christian Crăciun; Mălini; Departe de Troia, de Eduard Dorneanu; Recital poetic: Emilia Ivancu va citi din volumul Noaptea în care focurile vor arde până la capăt, Invitați: Emilia Ivancu, Christian Crăciun, Victor Cubleșan, Alin Tat, Vianu Mureșan. Moderator: Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
18.00 19.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade, de Mihai Gheorghiu, ed. a II-a, Mircea Eliade și misterul totalității, de Bogdan Silion; Mircea Eliade – Itinerare labirintice, de Mihaela Chiribău-Albu, prefață de Vasile Spiridon; Mircea Eliade – La marginea labirintului – corespondențe între opera științifică și proza fantastică, de Dorin David; Transpunerea operei lui Mircea Eliade în alte limbaje ale artei și Mircea Eliade. Hemeneutica spectacolului, III, de Cristina Scarlat. Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun. Moderator: Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
19.00 19.30-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansarea volumelor: Mircea Vulcănescu – o microistorie a interbelicului românesc, de Ionuț Butoi; Chipul rugului aprins, de Carmen Ciornea; Lansarea volumelor 3 și 4 din colecția „Arhiva Rugului Aprins”, coordonată de Marius Vasileanu: De la Antim la Pocrov – Mărturii, de Vasile Vasilachi; Comentarii la Evanghelia după Ioan, de Ștefan Todirașcu, prefață de Horia Ion Groza; Prezintă: Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Leonard Oprea, Valentin Ajder.
Sâmbătă, 01 octombrie
19.30 20.00-Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Lansarea volumelor: Birlic – tăvălugul râsului eclatant, tordantă năvalnică molipsitoare veselie la scenă, când la trap, când la galop…, de Gaby Michailescu; Trixy Checais – Cartografia zborului, de Gina Șerbănescu; Timpul chitarelor. Muzica tinereții… a la Cluj, de Doru Ionescu. Prefață de Cătălin Ștefănescu. Invitați: Claudiu Groza, teatrolog și publicist, Tiberiu Fărcaș, jurnalist. Moderator: Valentin Ajder.
Duminică, 02 octombrie
12.0014.00-Editura Eikon – Recital poetic și de muzică folc
Poemul de Duminică – recital poetic și de muzică folc: Ziua Fiului Omului, anthologie de autor de Dan Damaschin; Mihai Eminescu – Eternul dor, Imposibila Iubire, Traducere în engleză de Adrian George Sahlean; În urma fixă a timpului, de Eliza Macadan; Noaptea în care focurile vor arde până la capăt, de Emilia Ivancu; Adio dar ramân cu tine, de Anton Jurubie; Ereticul Răstignit, de Nicolae Adam; Călcâiul de pâine, de Adrian Tarța; Eu, Henric al 8-lea & muzele decapitate, de Adi George Secară; Just keep gooing, de Mihaela Pappu; Ispitirea aldinelor, de Gilda Monica Bularda, Șamanii și poeții, de Emilia Ivancu, O poveste visată din două unghiuri diferite, de Luminița Potîrniche, Comprimate de timp de Carmen Tănase, Ierurgiile de Gellu Dorian, Varianta B de Lidia Lazu, Să nu rănți Cuvântul, de Dan A. Dantis, Cine sunt eu, de Stelu Pop, Apocrife, de Cristi Ardelean, Versuri de pe front de Stefan Sorescu, Miniaturi pariziene, de Daniela Albu, Cruciadele somnului de Ioana Trică, Transcripturi din conștient de Eliza Macadan, Jurnal de balerină, de Iudita Dragutin, Excomunicările mașinului de scris și Discursuri îndrăgostite, de Dan Anghelescu, Structuri pentru demolat gala și Păpuși pentru mânuiut gala, de Carmen Nicoară, (I)reversibil, de Mihaela Arhip. Prezintă: Dan Damaschin, Valentin Ajder.
Duminică, 02 octombrie
14.0015.00Editura Eikon – Multiple lansări de carte
Editura Eikon – Lansarea volumelor: Opt chipuri ale singurătății, de Vasile Andru; Lazaret – suflete rătăcite, de Silviu Crăciunaș; Femeia fără zâmbet, de Lucian Alecsa.
,,MĂLINI”, ,,7,63” și ,,Departe de Troia” la Salonul de Carte Bookfest Cluj-Napoca, ediția a V-a
Salonul de Carte Bookfest revine la Cluj-Napoca între 29 septembrie și 2 octombrie, la Centrul Cultural Casino din Parcul Central „Simion Bărnuțiu”. Și cărțile mele ajung la Cluj-Napoca, le puteți găsi la standul Editurii Eikon.
Eduard Dorneanu
27 Septembrie
Aniversări:
1871: Grazia Deledda, scriitoare italiană, laureată Nobel
1933: Grigore Hagiu, poet român
1945: Vasile Tărâțeanu, poet român
1950: John Marsden, scriitor australian
1969: Bogdan Suceavă, scriitor român
1973:Laurenţiu Ciprian Tudor, poet, eseist şi jurnalist cultural român.
MĂLINI -VOLUMUL 1 -CAPITOLUL 17
E foarte frig. Nori otrăviţi alunecă pe albastrul tăcerii. Domnul binecuvântează orfanii şi pe cei aflaţi în morminte uitate de prieteni şi rude. Îngerii-copii ascund clepsidre în locuri îndepărtate. Vântul nu poate stinge lumânările aprinse înainte de răsăritul soarelui. Lumina lor deschide pleoapele sfinţilor din icoane şi paginile evangheliilor.
Mama se întoarce de la biserică. E ziua sfântului Nicolae. Numele sfântului a fost purtat de tata, dar şi de bunicul din partea mamei. La biserica satului oamenii au dat de pomană pentru sufletul morţilor, au aprins lumânări la morminte, iar preotul a citit pomelnice. Mama a împărţit şi ea pomană pentru cei din neamul nostru plecaţi la cele sfinte. În pomelnic am scris numele morţilor din neamul meu dar şi al prietenilor mei sârbi ortodocşi Marko şi Sasha, ucişi în războiul civil. Cei doi sârbi au fost ucişi împreună cu toţi cei din familiile lor. Trupurile le-au fost aruncate în gropi comune.
– Multă lume a fost la biserică, spune mama. Puteai să vii şi tu.
Zâmbesc. Mama are dreptate, nu are sens să îi răspund. E bucuroasă. De fiecare dată când se întoarce de la biserică e obosită şi fericită. Se descalţă greu.
– Am vorbit cu Tania Palade. Era la biserică cu panacidă.
– Pentru soţul ei?, întreb oarecum apatic.
– Nu. Pentru, Romaniţa, fata ei. A murit în Irlanda de Nord. Nu am înţeles când. Plângea pentru că nu i-au dat voie autorităţile să aducă trupul fetei acasă, la Mălini.
– Nu avea cum. Are un soţ. Dacă soţul ei nu vrea, asta e.
Romaniţa a fost o femeie frumoasă. A murit la vârsta de treizeci de ani. Nu pot să spun că mi-o amintesc foarte bine. Singurele imagini care îmi vin în minte sunt din perioada când era elevă de gimnaziu, sau chiar mai mică.
– Erau mai mulţi dintre vecini cu panacide. Alţii s-au dus la Bogdăneşti şi au dus alimente pentru oamenii săraci.
– Da’ ce e acolo? La Bogdăneşti?
– E un azil pentru oamenii săraci. Şi de Ghiţoi Pripor se vorbea. A murit ca un păgân: beat şi fără lumânare. Să ştii că au fost o mulţime de poliţişti acasă la el, continuă să povestească mama. S-au dus degeaba. I-au găsit douăzeci de lei într-un buzunar şi şaptezeci în altul. I-au făcut şi autopsie, la Fălticeni.
– Cred că l-au spălat cu furtunul întâi. Omul ăsta puţea a hoit. Dacă îl întâlneai în magazin la Zamfirache sau la Tudoran trebuia să îţi astupi nasul.
– Da, de la băutură şi ţigări. Săracu’ a murit ca un câine! Aşa mor beţivii.
– Parcă numai beţivii.
– Nespovedit, neîmpărtăşit şi fără lumânare. Ca un câine!
– Mda!
Mama pregăteşte mâncare de post: borş de sfeclă fierbinte, pâine şi ceapă. Bucătăria se umple cu miros aromat. Pisica Pufoasa şi motanul Nero aşteaptă liniştiţi să le umplu castronelul cu pâine înmuiată în borş.
Vântul se înteţeşte. Îmi amintesc de iarna anului 1987 şi de o zi de decembrie. Mă împrietenisem cu doi studenţi sârbi care urmau cursurile anului pregătitor la Institutul din Suceava. Învăţau limba română apoi plecau la Iaşi unde urmau cursurile facultăţii alese. Cei doi ştiau deja destul de bine limba română pentru că părinţii lor lucrau la ambasada Iugoslaviei. Eu eram doar licean, dar eram un bun jucător de tenis. Asta a făcut să ne împrietenim foarte uşor. Marko avea mereu foarte mulţi bani, la fel şi Sasha. Nu era zi fără ca Marko să nu vândă casetofoane, kilograme de cafea sau cartoane de ţigări. Obişnuiam să ne întâlnim la barul ,,Venus” unde stăteam maxim jumătate de oră şi apoi plecam prin oraş. Era într-o sâmbătă. Barurile nu se deschideau înainte de ora zece. Ca să treacă timpul mai repede am intrat în magazinul ,,Adam şi Eva”, peste drum de Liceul Ştefan cel Mare. Undeva pe un postament era expusă o motocicletă cu ataş ,,IJ”. Preţul era de treizeci şi două de mii de lei. Motocicleta era colorată în albastru şi gri.
– Parcă e din filmele în care ruşii fugăresc pe nemţi, se bucură Sasha. Tare urâtă mai e!
– Ce să spun!, se supără vânzătorul. Aveţi voi alta mai bună?
– Marko are trei, îi răspunde Sasha. Două japoneze şi una vest-germană.
– Să mori tu?
– Şi două maşini.
– Fugi băi de aici! Bişniţarilor!
Eram îmbrăcaţi cu jeanşi şi parpalace de jeanşi. Lumea ne asimila cu bişniţarii care câştigau sume uriaşe din vânzarea mărfurilor cumpărate de la polonezi. Am ieşit din magazin şi am plecat către Piaţa Mare. Tarabele vopsite în verde erau ocupate cu mărfurile precupeţilor. Cumpărăm seminţe de dovleac prăjit de la o bătrânică veselă care vorbeşte pe ucraineană cu Sasha.
– De unde ştie umflatul, limba ucraineană? întreb vesel pe Marko.
– Mama lui e născută într-un sat ucrainean.
– De aia are părul roşu.
– Exact.
Bătrânica ne măsoară seminţele de dovleac: două pahare de lemn cu seminţe pentru un leu. Lui Sasha îi dă pe gratis de parcă i-ar fi rudă sau prieten apropiat. Grăsanul îşi umple buzunarele fericit şi sărută pe frunte pe bătrânica veselă. În barul ,,Venus” nu era prea multă lume. La o masă, o fată cu picioare groase, îmbrăcată cu o fustă albastră cu buline albe, bea vodcă dintr-un pahar din care se bea de obicei vin. Fata era o prezenţă obişnuită în bar, dar era mereu însoţită de un bărbat cu părul alb, probabil tatăl ei. Amândoi veneau pentru a bea vodcă.
– Cum dracu’ beau ăştia doi duble de vodcă? De ce nu îşi iau acasă o sticlă?, se miră Marko.
– De ce nu te speli pe picioare ochelaristo, o întreabă Sasha? Nu aveţi apă? Măi, măi ce pute a bulane murdare! Daţi-o afară din bar că pute!
Fata nu spune nimic. După câteva minute apare tatăl ei. Pentru prima dată tatăl ei apare îmbrăcat în sergent-major de miliţie. Se aşază pe scaun şi dă pe gât o dublă de vodcă. Fata îi şopteşte ceva.
– O să dăm de dracu’, spun eu. I-a zis că ne-am luat de ea.
– Ce naiba poate să ne facă?, se miră Sasha. Mai bine s-ar spăla.
– Termin-o naibii! Uite că vine tablagiul să ne ia la întrebări.
Sergentul-major a venit şi s-a aşezat cu noi la masă.
– Scoateţi tot ce aveţi în buzunre şi puneţi pe masă! Tot. Acum!
– Da’ de ce?, întreabă Sasha. Nu avem voie să bem vodcă?
– Gura, că o păţeşti! Scoate tot! Hai şi voi ceilalţi!
Scot ce am în buzunare: o brichetă cafenie, un pachet de ţigări Kent, o batistă şi cincisprezece lei.
– Scoate tot, urlă miliţianul. Fumezi Kent şi vrei să cred că nu ai nici o sută de lei la tine?
Kentul era primit de la Marko. Sârbul scoate tot felul de acte din buzunare, paşaportul şi cincizeci de mii de lei în bancnote de câte o sută de lei. În jurul nostru s-a făcut tăcere. O ,,Dacie” costa şaptezeci de mii. Sasha scote şi el din buzunarul de la piept vreo cinci mii de lei, asta însemnând cam două salarii la acea vreme.
– Scoate ce ai şi în buzunarele parpalacului! Pune tot pe masă!
– Nu am nimic acolo!, se supără Sasha.
– Scoate, am zis!
Sasha deşartă buzunarele direct pe masă. Se umple masa cu seminţe prăjite de bostan.
– Idiotule!, ţipă miliţianul.
– Ai zis să scot din buzunare. Ce vrei?
– La postul de poliţie! Acuma, toţi! Lasă că vă ia mama dracului! Bişniţarii dracului!
Plecăm cu miliţianul sub privirile încruntate ale clienţilor barului. Postul de poliţie e undeva în piaţă. Trecem printre tarabele precupeţilor. Bătrâna care ne-a vândut seminţe îşi face cruce şi blestemă pe miliţian. Intrăm în sediul miliţiei. Un plutonier adjutant ne primeşte într-o cameră strâmtă. În cameră există şi sobă de lemne, dar şi calorifer. Plutonierul adjutant ne priveşte cu scârbă.
– Ce au făcut ăştia?
– Permiteţi să raportez! Bişniţari, tovarăşe comandant!, spune cel care ne-adus. Unul are asupra lui suma de cincizeci de mii de lei. Sunt din cei care fac bişniţă în talcioc, la bazin, în faţă la magazinul Bucovina.
– Să mori tu că ne-ai văzut făcând bişniţă?, se supără Sasha. Ăsta ne-a adus aici pentru că am râs de fiică-sa în bar, la ,,Venus”. Era nespălată pe picioare. Mirosiţi-l că pute a vodcă. El şi fiică-sa beau acolo cu dubla, zilnic.
– Morţii mă-tii, închide gura că te învineţesc! Sunt minciuni, tovarăşe comandant!
Plutonierul adjutant numără tacticos banii lui Marko.
– Cincizeci de mii, o avere. Ia spune de ce nu ai buletin?, mă întreabă pe mine.
– Am, dar e acasă, la Mălini.
– Şi de ce l-ai lăsat la Mălini, boule? Cum te legitimezi în faţa organelor de miliţie, idiotule? Ia spune de unde ai bani să bei la ,,Venus”? Eşti elev?
– Da, elev.
– Ce aveai în pahar când te-a ridicat tovarăşul sergent- major?
– Riccadonna.
– La douăzeci şi şapte de lei suta de grame. De unde ai bani de Riccadonna, boule? Că eşti elev, nu munceşti. Faci bişniţă?
– Vă spun eu de unde are, se bagă în seamă Sasha. Merge de anul nou cu uratul. Cu steaua de Crăciun şi de Paşte. Dacă i se dă câte o sută de lei la fiecare casă, înseamnă cincizeci de mii la cinci sute de case. De trei ori pe an e fix o sută cincizeci de mii de lei pe an. E bogat, să recunoaştem.
– Nu îl ascultaţi, tovarăşe comandant! Urătorilor li se dă un leu, doi, nu o sută de lei.
– Lui Eduard i se dă o sută, replică Sasha.
Nu ştiu de unde i-a venit lui Sasha o asemenea idee. Eu nu am mers cu uratul nici măcar la vecini, în copilărie. Plutonierul adjutant se uită la cele două paşapoarte sârbeşti.
– De unde aţi furat paşapoartele? Aveţi cinci minute să recunoaşteţi. De unde eşti de loc? îl întreabă pe Sasha.
– Din Sarajevo.
– În ce judeţ e satul ăsta?
– În Iugoslavia.
– Morţii mă-tii de idiot, tu chiar nu ai de gând să termini? Las’ că avem noi grijă de voi, bişniţarilor!
Deschide paşapoartele. Din fotografii zâmbeau Marko şi Sasha. Marko avea o poză împreună cu tatăl său, ofiţer ataşat la ambasada Iugoslaviei din ţara noastră. Mâinile plutonierului adjutant au început să tremure.
– Îl cunoşti pe ofiţerul din imagine?, îl întreabă pe Marko.
– E tata, normal că îl cunosc. Aveţi cartea lui de vizită în paşaport. Şi numărul direct, dacă vreţi să îl sunaţi.
– Bun. De unde ai atâţia bani?
– Vând în căminele studenţeşti casetofoane, cafea, din astea. Îmi confiscaţi banii?
– Adică faci bişniţă?
– Treaba mea ce fac! Ai curaj să mă reţii?
– Nu are, pun pariu!, se amuză Sasha.
Adjutantul numără iar banii lui Marko. Primim înapoi tot ce ni s-a confiscat.
– Să îmi plătească seminţele de bostan, se plânge Sasha. Vreau să depun reclamaţie. Sunt cetăţean sârb. Am drepturi.
– Plăteşte-i, spune adjutantul privind în pământ.
– O sută de lei, atât am dat, minte cu seninătate Sasha.
– Dă-i banii!, ţipă subţire Plutonierul adjutant.
Sasha primeşte banii şi plecăm veseli înapoi în barul ,,Venus”. Fata miliţianului e tot acolo.
– Măi nespălato, marş acasă şi te spală pe bulane!, îi strigă atât de tare Sasha încât toată lumea ne priveşte ca la circ. Puţi, vaco! Dispari de aici!
– De ce îi spui vacă?, întreb amuzat.
– Ai dreptate, nu trebuia să îi spun aşa! Dispari scroafo!, strigă şi mai tare Sasha.
Ne aşezăm la masă. Marko comandă băuturi fine. Sasha râde ca un copil care tocmai a primit un cadou. Era în 1987. Eram tineri şi incredibil de fericiţi.
Nu ninge. E tot mai frig. Îngerii-copii ascund clepsidre în locuri îndepărtate. Binecuvântată fie tinereţea şi numele prietenilor noştri plecaţi la dreapta Domnului.
EDUARD DORNEANU
Din volumul ,,MĂLINI” – Editura Eikon
MĂ GÂNDESC LA CE MĂ GÂNDESC
patru sute douăzeci şi trei de lei atât costă noua rochie a svetlanei
e foarte faină îi spun cam aşa se îmbrăcau prostituatele în perioada interbelică
da e perfectă
poţi convinge pe oricine să treacă de la pauza de cafea la starea de şoc anafilactic
şi uite ce diversitate de culori
un adevărat indicator pentru starea de alienare care te cuprinde înaintea preludiului
da m-ai convins
limita frigidităţii este acum aproape un mit
o fractură de logică desprinsă parcă din frazele nefericite ale lui martin luther king
dar totuşi rochia este foarte faină
are şi buzunare unde pot fi păstrate chibriturile cu vârf afumat
la nevoie poţi îndesa în dreptul burţii şi o carte de rugăciuni sau o cutie cu bomboane mentolate
nu nu vei semăna cu o mamă cangur hărţuită de metrosexuali
aerul ăsta de târfă drogată aruncată dintr-un portbagaj în altul îţi poate aduce bucurii relative
patru sute douăzeci şi trei de lei
svetlana ar putea să îşi cumpere în fiecare zi o astfel de rochie
femeia râde şi se aşază pe spate
la naiba
până la urmă dorinţa este o acţiune recurentă
svetlana întreabă
cine e martin şi ce crezi că vrea
cine
martin cel cu frazele nefericite
aaa nu contează era un tip zgârcit care nu fuma nu bea şi nu ştia
cum să arunce pe fereastră hainele pătate cu nisip de clepsidră
mai bine închide ochii şi ascultă cum mă gândesc
la ce mă gândesc
acum eduard
acum svetlana
acum
Eduard Dorneanu
Mălini
Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte
MĂLINI -VOLUMUL 1 -CAPITOLUL 16
Am visat urât. Sau poate că eu interpretez într-un mod stupid visul. Nu ştiu. M-am trezit trist şi neliniştit. Nu mi-au crescut aripi negre. Vântul a măturat cerdacul şi a deschis poarta dinspre livadă. Am visat urât. Se făcea că Duţu Chietroi încerca să îmi deschidă poarta mică. Chiar şi în somn am realizat că Duţu e mort de câţiva ani. Nu m-am speriat, nu am fost uimit peste măsură. Visam cum un om mort se chinuia să îmi deschidă poarta mică. Duţu a fost profesor, dar s-a stins devreme, la vârsta de cincizeci de ani. Până la urmă, Duţu a reuşit să intre în curte. Arăta exact aşa cum îl ştiam, doar că părea mai bărbos şi speriat. A traversat curtea şi s-a oprit în faţa cerdacului, pe treptele din ciment. Apoi a început să plângă. Lacrimile i se opreau în mustăţi şi în barbă. Purta un sacou negru şi pantaloni gri. Hainele nu i se potriveau. După un timp faţa lui Duţu a căpătat trăsături mai aspre şi nu a mai semănat cu el. Duţu s-a transformat în Andreiuş Căpăstru, un alt profesor, încă în viaţă. Nu am mai vrut să ascult plânsul şi m-am trezit. Trist şi neliniştit.
Ies afară. Vântul suflă în cerceafurile puse la uscat pe sârmă. În bucătăria de vară, mama discută şi bea cafea împreună cu Rezuca Tudoran şi Lela Basma, o consăteană octogenară. Femeile sunt vesele. Mirosul cafelei aduce zâmbetul pe faţa îngerilor ascunşi în cutele cearceafurilor bătute de vânt.
– Aţi fost la praznicul Paraschivei Ţipar?, întreabă mama sorbind din licoarea parfumată.
Paraschiva Ţipar a murit acum un an. Urmaşii ei i-au făcut praznic. S-au servit două feluri de mâncare, vin, ţuică şi binenţeles colivă.
– Eu nu am fost, a răspuns Lela. Cum să mă duc dacă am fost nervoasă? Praznic îmi trebuia?
– Da’ ce ai păţit? întreabă Rezuca. Nu te-a lăsat Mihu? Se teme că te fură un moş şi rămâne fără tine?
Femeile râd. Nero se strecoară în bucătărie şi se aşază pe un scaun, alături de Rezuca.
– Ptui’! Ce m-ai speriat!, spune Rezuca.
– Rezucă! Cum ne-o fost vorba? A spus ginerele tău că dacă merg la el la desfăcat popuşoi, îmi dă un cocoşel de sămânţă?
– Nu te-a plătit? El a zis că da.
– M-a plătit, dar a spus că dacă terminăm până se lasă seara îmi dă pe deasupra un cocoşel că eu am numai puicuţe acasă.
– Şi nu ţi-o dat?
– Mi-a dat un cocoş feteleu care fuge de găini. Ginerele tău a închis pe ceilalţi cocoşi şi mi l-o plasat mie pe aista handicapat. Eu îl duc înapoi. Nu am nevoie de el.
– Lela!, ai răbdare. Trebuie şi el să cunoască pe găini. Deocamdată e străin în ograda ta.
– Ba e cocoş satelit, feteleu. Disară îl duc lu’ Cutinel acasă.
– Hai, hai, Lelă!. Bag de samă că tu mai vrei un cocoş. Pe unu’ să-l mănânci şi pe unu’ să îl dai la găini.
– Aşă-i!, spune şi Brăduţa Casâncă, apărută pe neaşteptate în cadrul uşii.
Sun pe Petrişor Caval. Trebuia să vină şi să îmi taie cu drujba lemnele din curte. Petrişor nu răspunde. Sunt sigur că acum taie lemne pentru vreun pădurar. Omul s-a dus unde poate câştiga bani mai mulţi. Vântul bate cu putere sporită. Aş vrea să am un zmeu pe care să îl ridic deasupra copacilor şi a tristeţii. Un zmeu din mătase verde cu ochi, gură şi coadă.
– M-a trimis Mirel Harbuzaru. A spus că aveţi nevoie de cineva care să vă taie lemnele.
Drujbistul se numeşte Licuţă Sineală, dar toată lumea îi spune Albu.
– Cum să nu!, răspund vesel. Aveţi nevoie de capră de lemne sau le tăiaţi din picioare?
– Din picioare, doar am lucrat la pădure optsprezece ani. Da’ ne-ar mai trebui juma’ de kil de benzină ca să fim siguri că ne ajunge. Poate ne dă Marinuş. Maşina lui merge cu benzină?
– Cu motorină.
– Atunci luaţi de la Mirel. Nu se poate să nu aibă un kil de benzină!
Mama se duce după benzină, femeile din bucătăria de vară pleacă şi ele. Rămâne doar Brăduţa pentru a ajuta la căratul lemnelor.
– Albule! mai eşti supărat pe mine pentru că nu voiam să joc cu tine la bal în tinereţe?, strigă Brăduţa veselă.
– Dapoi, eu mă uitam la una ca tine? Aveam eu gagicile mele.
– Ce gagici aveai? Mă rugai să dansez cu tine şi eu nu voiam.
– Hai, hai Brăduţă!
Albu e îmbrăcat în trening, pe cap poartă căciulă de miel iar în picioare are gumari din cauciuc gros. Drujba cu care a venit este un model mai vechi de ,,Stihl”
– Brăduţă, e adevărat că ai luat o moştenire şi ai bani la bancă?, întreabă Albu.
– Am la Banca Transilvania. O sută cincizeci de milioane de lei am. Da’ aceia îs banii copchiilor. Nu mă bag în ei.
– Brăduţă, Brăduţă! Ia scoate tu banii şi hai să ne distrăm la Băile Herculane. Să vezi ce masaj fac ăia acolo.
– N-am nevoie de masaj! Da’ ai învăţat să joci sau tot împiedicat eşti?
– Ehei, Brăduţă, Brăduţă!
Drujba taie lemnele de fag. Despic cu toporul tot ce este mai gros. Brăduţa, împreună cu mama care a revenit în curte, aşază lemnele în şopron. Folosesc pentru a căra lemnele bătrâna mea tărăboanţă din lemn.
– Cam câţi ani are tărăboanţa? întreabă Albu.
– Vreo şaizeci, răspunde mama. Am mai peticito, dar cam şaizeci de ani are.
– Una de asta aveam şi eu când m-am însurat. Femeia mea era frumoasă, curată şi cumplit de săracă Când ne-am dus în peţit le-am spus la ai mei să nu cumva să ceară zestre că iese scandal. Mama ei a spus că nu o poate mărita pentru că nu poate să îi dea decât două perne şi două pături. Nu le-am luat nici pe alea. După căsătorie ai mei s-au mutat într-o căsuţă şi ne-au lăsat casa mare cu tot ce era în ea: oale, covoare, tot.
– Şi tu nu ai mai dormit, râde Brăduţa. Ai făcut mulţi copii.
– Dapoi de. Aşa e viaţa!
Albu taie fiecare lemn fără să facă gesturi pripite. Lanţul drujbei secţionează lemnul de fag şi aruncă rumeguşul prin toată curtea. Despic cu toporul lemnele uscate. Palmele mele devin aspre şi fac imediat bătături. Cioatele se despică greu. Nodurile luptă cu fierul tocit al toporului. Izbesc cu furie în fiecare lemn. Din unele lemne ies scântei, semn că oţelul toporului a atins pietre sau nisip. Sudoarea curge pe cămaşa verde. Domnul binecuvântează fiecare lovitură, fiecare muşcătură a fierului, fiecare zbucium al cărnii şi al lemnului.
La poartă a apărut un vânzător de ceaune. Mama îl întreabă:
– Cât are cel mai mare ceaun?
– Cinşpe’ kile. Îl vrei? Dă un milion şi ţi-l dau împreună cu două ceaune mai mici.
Mă duc la poartă şi verific ceaunul mare. E din aluminiu, vopsit acum câteva zile. E posibil să aibă pori care se vor deschide imediat ce e pus pe foc.
– Îţi dau jumate’, spune mama. Cinci sute de mii e suficient.
– Nuu, dă mai mult! Hai să negociem!
Verific şi cele două ceaune mai mici. Şi ele sunt proaspăt vopsite. Unul dintre ele are un dop, în apropierea mânerului. La prima apă clocotită, mânerul va cade.
– Nu sunt bune ceaunele, spun eu. Sunt rebuturi vopsite. Şi oricum sunt din aluminiu, nu de tuci.
Vânzătorul are vreo şaptezeci de ani. Mă priveşte cu gura căscată. Cred că mă urăşte din toată inima.
– Da’ unde mai sunt de vânzare ceaune de tuci?, întreabă el supărat. Hai, dai cinci sute de mii?
– Nu, acum îţi dau doar patru lei. Patru!, atât.
– Ce fel de om eşti? De ce râzi de oameni?
– Te-am chemai eu cumva? Dispari, Buratino!
Ţiganul mormăie ceva şi pleacă foarte supărat. Mama a cumpărat o sticlă de bere ,,Suceava” pentru Albu şi Brăduţa.
– Ce spui Brăduţă?, întreabă Albu. Terminăm aici treaba şi mergem să scoţi banii de la bancă?
– Băi Albule, vezi de drujba ta. Nu-mi trebuie bărbat cu un milion de copii.
Cei doi râd. Amintirile din tinereţea sunt vesele, vii. Vorbesc despre baluri, hore, seri de clacă. Ascult fără să îi întrerup. Ascult.
Albu termină munca lui.
– Patruzeci de lei vă costă, spune el. Aveţi cam patru metri steri de lemne. Eu iau zece lei de metru tăiat. Îi număr banii şi îi mulţumesc. Albu termină de băut berea şi pleacă. Şi eu am terminat de despicat cioatele. Car cu tărăboanţa lemnele. Palmele mele au bătături mari, rotunde. Mă dor braţele şi cred că am febră. Nu mă opresc. Roata tărăboanţei scârţăie îngrozitor. Până la urmă reuşesc să transport toate lemnele. Mama şi Brăduţa strâng rumeguşul din curte. O parte din el, partea cea mai curată, îl vom păstra ca aşternut pentru găini. Restul îl vom arunca.
Mă aşez pe treptele de ciment din faţa cerdacului. Îmi amintesc că i-am visat pe Andreiuş Căpăstru şi pe Duţu Chietroi plângând chiar pe treptele pe care eu m-am aşezat. Închid ochii şi îmi ascund faţa în palme. Domnul se aşază lângă mine şi îşi ascunde şi El faţa în palme. Nu ne vorbim. Tăcerea închide porţile către Styx. Ritmul inimii mele împarte calendarul în dimineţi şi nopţi. Multe dimineţi. Nesfârşite nopţi.
EDUARD DORNEANU
DIN VOLUMUL ,,MĂLINI”-EDITURA EIKON