LANSĂRILE EDITURII EIKON LA GAUDEAMUS (16-20 noiembrie 2016)

, , , 0 Comments

Miercuri, 16 noiembrie 2016, ora 13.00

“Un retuş… pentru un zâmbet – Machiaj personal feminin şi masculin”, de Aurora Spasinovici
Invitați: Prof. Emerit. Dr. Ruxandra Rășcanu, Universitatea București, Aurora Spasinovici
Moderator: Valentin Ajder

Miercuri, 16 noiembrie 2016, ora 18.00

Lansare de carte cu ședință de machiaj: “SECRETELE MACHAIJULUI DE MIRESĂ. 50 de înfățișări complete și machiaje explicate pas cu pas”, de Corina Tudor.

Joi, 17 noiembrie 2016, ora 12.00

“Teatru scris”, de Liviu Franga
Invitați: Roxana Utale, Doru Mareș, Radu Voinescu, Marian Popescu
Moderator: Valentin Ajder

Joi, 17 noiembrie 2016, ora 15.00

“Capricii pe teme de basm”, de Mariana Neț, Cuvânt înainte de Monica Pillat; “Dincolo de asteptare. Dialog în larg”, de Monica Pillat și Radu Ciobanu; “Părăsește-mă!”, de Magda Marin
Invitați: Monica Pillat, Magda Marin, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

Joi 17 noiembrie 2016, ora 16.00

“Grai și cânt – Studiu cibernetic”, de Ion Piso
Invitat: Ion Piso
Moderator: Valentin Ajder

Joi 17 noiembrie 2016, ora 17.00

“Am trăit în comunism. Iones și alte povestiri”, de Mircea Pora,
Prezintă : Bedros Horasangian, Valentin Ajder

Joi 17 noiembrie 2016, ora 17.30

“Numele Clarei”, de Viorel Bucur;
Invitați: Christian Crăciun, Bedros Horasangian, Viorel Bucur
Moderator: Valentin Ajder

Joi 17 noiembrie 2016, ora 18.00

“Diaglive”, de Niculina Constantinescu
Invitați : Christian Crăciun, Niculina Constantinescu
Moderator : Valentin Ajder

Joi 17 noiembrie 2016, ora 18.30

“O antropologie mistică. Introducere în gândirea Părintelui Stăniloae” și “Experiența religioasă în gândirea lui Dumitru Stăniloae. O etică relațională”, de Sandu Frunză
Invitați: Vianu Mureșan
Moderator: Valentin Ajder

Joi 17 noiembrie 2016, ora 19.00

“Lazaret – suflete rătăcite”, de Silviu Crăciunaș

19.30 Recital poetic și de muzică folk

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 12.00

“Reversul istoriei. Eseu despre opera lui Mircea Eliade”, de Mihai Gheorghiu, ed. a II-a, “Mircea Eliade și misterul totalității”, de Bogdan Silion; “Mircea Eliade – Itinerare labirintice”, de Mihaela Chiribău-Albu, prefață de Vasile Spiridon; “Mircea Eliade – La marginea labirintului – corespondențe între opera științifică și proza fantastică”, de Dorin David; “Transpunerea operei lui Mircea Eliade în alte limbaje ale artei” și “Mircea Eliade. Hermeneutica spectacolului, III”, de Cristina Scarlat;
“Mituri și simboluri biblice în poezia românească neomodernistă”, de Daniela Varvara

Invitați: Daniela Varvara, Vianu Mureșan, Vasile Spiridon, Mihai Gheorghiu, Christian Crăciun
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 13.00

“Existență și Idee”, de Ștefan Vianu
Invitați: Vianu Muresan, Cătălin Avramescu, Ștefan Vianu
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 14.00

“Spask 99. O istorie a prizonierilor de război români din Kazahstan în documente”, de Nurlan Dulatbekov, Octavian Țîcu, Silviu Miloiu
Invitați: Vadim Guzun, Octavian Țîcu, Silviu Miloiu, Vitalie Văratec
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 15.00

“Entropie şi frumos. Aplicație pe o floare a soarelui”, de Horia Dulvac, postfață de Ion Bogdan Lefter
Invitați: Ion Bogdan Lefter, Horia Dulvac
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 15.30

“Fiul lunii; Haina de brumă”, de Valeriu Ciobanu, ediție îngrijită de Ion Lazu; “Varianta B”, de Lidia Lazu, “Odiseea plăcilor memoriale”, de Ion Lazu
Invitați : Lidia Lazu, Ion Lazu
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 16.00

“La oglindă. Istoria plagiatelor românești până la 1900”, de Alexandru Dobrescu
Invitați: Acad. Eugen Simion, Nicolae Georgescu, Alexandru Dobrescu
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17.00

“O lună în confesional – Convorbiri cu Liviu Antonesei”, ediția a II-a, de Nicoleta Dabija
Invitați: Nicoleta Dabija, Leonard Oprea, Liviu Antonesei
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 17.30

“Creierul de homo sapiens. Ghid de utilizare – Dragoș Cîrneci în dialog cu Iuliana Alexa”; “În sens invers”, de Ovidiu Crișan
Invitați: Iuliana Alexa, Dragoș Cîrneci, Ovidiu Crișan
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 18.00

“Umbrele Transilvaniei – povestiri fantastice”, de Alexandru V. Dan
Invitați: Actrița Ana Maria Bălescu, Alexandru V. Dan Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 18.30

“Plaja”, de Tudor Călin Zarojanu
Invitați: Ion Bogdan Lefter, Stelian Țurlea, Tudor Călin Zarojanu
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 19.00

“Mihai EMINESCU – Eternal Longing, Impossible Love – Eternul Dor, Imposibila Iubire”, Traducere în engleză de Adrian Sahlean/English Translations Adrian George Sahlean
Invitați: Christian Crăciun, George Volceanov
Moderator: Valentin Ajder

Vineri, 18 noiembrie 2016, ora 19.00

Recital poetic si de muzică folk

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 11.00

“Critica fundamentelor etico-filosofice ale națoonal-socialismului”, de Antoniu Alexandru FLANDORFER
Invitați: Christian Crăciun, Antoniu Alexandru Flandorfer
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 12.00

“GENURILE MUZICII. Ideaa unei antropologii arhetipale”,
“CANONUL MUZICII EUROPENE. Idei, ipoteze, imagini”,
de Oleg Garaz
Invitați alături de autor: Compozitor, Prof. Univ. Dr. Octavian Nemescu, Compozitor, Prof. Univ. Dr. George Balint
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 13.00

“Estetica I”, Ediție, traducere și note de Vlad-Ion Pappu, Prefață de Acad. Eugen Simion
Invitați: Acad. Eugen Simion, Vlad-Ion Pappu
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 13.30

“Filosofia singularității”, de Bogdan Popoveniuc
Invitați: Vianu Mureșan, Christian Crăciun, Bogdan Popoveniuc
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 14.00

“Boierii mei și Europa”, de Despina Skeletti

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 14.30

“Când vin vulturii” și “Întoarcerea lupilor”, de Hans Bergel; “Arcul Voltaic. Textul ca lume (i)mediata”, de Nina Corcinschi
Invitați : Christian Crăciun, Bedros Horasangian, Nina Corcinschi
Moderator : Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 15.00 (la standul Radio România)

“Miercuri, la Marriot”, de Ioana Brușten
Invitați: Anca Florea, Ion Bogdan Lefter

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 15.00

“Martin Opritz, un poet german îndrăgostit de români”, de Calinic Argeșeanul;
“Mic tratat de estetică teologică”, de Petru Ursache; Ediția a III-a, Prefață de Gheoghe Grigurcu, postfață de Paul Aretzu,
“Petru Ursache”, monografie de Iordan Datcu

Invitati: Înaltpreasfinițitul Părinte Calinic Argeșeanul, Iordan Datcu, Antoaneta Olteanu, Adrian Alui Gheorghe
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 16.00

“Apologia după sfârșitul metafizicii. Teologie și fenomenologie la Jean-Luc Marion”, de Nicolae Turcan
Invitați: Vianu Mureșan, Nicu Turcan
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 16.30

“Irevocabil!”, de Sorin Dumitrescu
Invitați: Sidonia Bogdan, Anca Dumitrescu
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 16.30 – Sala Cupola

“Tetralogia anotimpurilor”, de Andreea Nanu
Invitați: Christian Crăciun, Teodora Stanciu, Andreea Nanu
Moderator: Christian Crăciun

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 17.00

Lansarea volumelor 3 și 4 din colecția „Arhiva Rugului Aprins”, coordonată de Marius Vasileanu: “De la Antim la Pocrov – Mărturii”, de Vasile Vasilachi; “Comentarii la Evanghelia după Ioan”, de Ștefan Todirașcu, prefață de Horia Ion Groza; “Războiul nevăzut”, de Paul Sterian, ediție îngrijită de Marius Vasileanu
Inviatați: Christian Crăciun, Marius Vasileanu
Moderator : Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 17.30

“Ce-a mai rămas de apărat”, de Mircea Platon
Invitați: Christian Crăciun, Vianu Mureșan, Mihai Gheorghiu, Mircea Platon
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 18.00

“Mircea Vulcănescu – o microistorie a interbelicului românesc”, de Ionuț Butoi;
“EXPERIMENTUL PITEȘTI Spălarea creierului și reeducarea prin tortură în România comunistă. Mărturia personală și știinţifică a unui supravieţuitor/ PITEȘTI EXPERIMENT Brainwashing and Re-education through Torture in Communist Romania. The Personal and Scientific Testimony of a Survivor”, de Dr. Nicu Ioniță. Traducere în engleză / Translation in english Dr. Valentin Suciu
Invitați: Mihai Gheorghiu, Mircea Platon, Christian Crăciun, Ionuț Butoi
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 18.30

“Plotin:despre nemurirea sufletului”, traducere din greacă și interpretare de Dan Tomuleț
Invitați: Vianu Mureșan, Mircea Platon, Dan Tomuleț
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 19.00

“PE VREMEA CAND CITEAM. Autoportrete în oglinzile cărților”, de Vianu Mureșan
Invitați: Christian Crăciun, Mircea Platon, Ștefan Vianu, Vianu Mureșan
Moderator: Valentin Ajder

Sâmbătă, 19 noiembrie 2016, ora 19.30

“Altarele miresmelor târzii”, de Georgeta Minodora Resteman

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 11.00

“Izvoare în deșert”, de Pr. Jonathan Hemmings, traducere din engleză de Alexandra Petrescu-McCaferty
“Heralda. Nuvelete”; “Apter”, roman istoric de Serghie Bucur
Invitați: Titus Vîjeu, Christian Crăciun, Florin Dochia, Bogdan Costin Georgescu, Serghie Bucur
Moderator: Valentin Ajder

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 12.00

“Mersul pe ape”, de Mariana Sipoș, editia a III-a,
“Captiv în regatul celor două coroane”, de Mihai Sipoș
Invitați: Ioan Groșan, Mariana Sipoș, Mihai Sipoș
Moderator: Valentin Ajder

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 13.00

“Alexandropol – orașul lui Manuc Bei”, de Victoria Comnea;
“Câmpiile albastre de sub orizont”, de Călin Sămărghițan
Invitați: Christian Crăciun, Victoria Comnea, Călin Sămărghițan;
Moderator: Valentin Ajder

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 13.30

“Cămașa de forță”, “Lehamitea lui Teofil Magus”, de Leonard Oprea, Prefață de Christian Crăciun
Invitați : Daniel Cristea-Enache, Christan Crăciun, Leonard Oprea

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 14.00

“Nicolae Colculescu. O viață printre stele”, de Magda Stavinschi
Invitați: Georgeta Filitti, Mircea Rusu, Nicolae Șerban-Tanașoca, Magda Stavinschi
Moderator: Valentin Ajder

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 14.30

“De la Nistru pân’la… Tisa”, de Dan Iacob; “Departe de Troia”, de Eduard Dorneanu; “Opt chipuri ale singurătății”, de Vasile Andru
Invitați: Christian Crăciun, Dan Iacob
Moderator: Valentin Ajder

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 15.00

“Spovedania unei umbre”, de Eugeniu Bazil
“Tao Te Ching – Eternul Tao”, de Lao Tze; Cuvânt înainte, interpretare și termeni chinezi de Eugeniu Bazil
Invitați: Robert Toma, Eugeniu Bazil
Moderator: Valentin Ajder

Duminică, 20 noiembrie 2016, ora 15.30

“Misterul Don Juan sau o iubire în secolul de aur” (roman istoric) de Corneliu Șenchea;
“Ideea de Dumnezeu în poezia lui Eminescu”, de Theodor Damian
Invitați : Christian Crăciun
Moderator : Valentin Ajder

Programul de vizitare a târgului este de miercuri până duminică, între orele 10.00 şi 20.00.

Standul Editurii EIKON,va fi începând de miercuri până duminică (16-20 noiembrie 2016), în Pavilionul Central Romexpo la parter, nivelul 0.00:18

MĂLINI -VOLUMUL 1 -CAPITOLUL 39

, , , , 0 Comments

974c6-eduarddorneanu_malini_coperta-195x215
Sunt în oraş, în Fălticeni. M-am aşezat pe o bancă vopsită în verde şi privesc cum se ceartă două tinere. Ambele sunt brunete, înalte, îmbrăcate în cămăşi largi şi pantaloni scurţi. Îl aştept pe taximetristul Gavril. Acesta s-a dus să îşi cumpere o cafea şi ţigări. Tinerele se scuipă, iar una dintre ele îşi scoate pantofii şi îi aruncă înspre ,,inamica ei’’, apoi pleacă desculţă şi foarte supărată.
– Vaco!, strigă cealaltă tânără. Disperato!
Gavril se întoarce împreună cu Siuc Albuş, Ama, soţia lui Albuş şi un puşti, probabil copilul celor doi.
– Staţi un pic pe bancă, vă rog!, spune Gavril. Beau cafeaua, fumez două ţigări şi mergem spre Mălini.
– Ţi-am zis de o mie de ori să laşi dracului ţigările!, îi spun supărat. O să crăpi din cauza nicotinei!
– Şi eu ţi-am răspuns de un milion de ori că nu mă pot lăsa. Uite, şi acum am un plasture care ar trebui să mă ajute să nu mai fumez. Nu e bun de nimic!
– Păi tu porţi şi plasturi, dar şi fumezi. Bravo, Gavril! Cumpără nicotină fiole şi injectează-ţi direct în venă!
– Este aşa ceva de cumpărat?
– Nu ştiu, nu am idee, dar repede ai sărit. Nicotină în venă îţi mai lipseşte!
– Hai măi, Eduardule, ce îţi pasă ţie?. Dacă ai avea viaţa mea ai fuma şi tu. Uite, ţi-am luat un suc de kiwi. Bagă în tine şi nu îmi mai ţine predici, te rog!
Râd şi deschid cutia de suc. Albuş îşi aprinde şi el o ţigară. Nevasta lui mânâncă un fel de covrigi dintr-o pungă galbenă. Puştiul lor are trei cărţi în mână şi vrea să îmi spună ceva în legătură cu ele. Mă prefac că vorbesc la telefon, iar puştiul renunţă. Se adresează lui Albuş:
– Tatăăi, uiti eu am plătit numa’ douî cărţî, da’ ni-o măi dat una în plus!
– Uăi, ci ghini!, răspunde Albuş. Dă sî văd ci cărţî ăi cumparat, uăi!
– Da’ tu de ce nu ai intrat în librărie?, îl întreb pe Albuş. Ţi-a fost frică să nu te îmbolnăveşti? Bântuie hepatita prin librării, nu-i aşa?
– Uăi Eduard, nu-ţî măi bate gioc di oameni! Eu am alti locuri undi merg, nu la librărie. Eu merg la bisericî, la mânăstiri. Nu-mi trebe nie cărţî di celia cu curu’ gol cum să scriu amu, câ eu nu-s păgân!
– Albuş, tu ai terminat o facultate. Când erai student mergeam împreună la chefuri. Cum naiba te-ai scrântit în halul ăsta? Ţi-a borât şi ţie diavolul pe suflet? Dacă unul ca tine care are o licenţă universitară spune că librăriile sunt locuri dubioase, ce naiba să mai cer de la unul care nu a trecut dincolo de Podul Moldovei?
– Da, am făcut o facultate! Ţi-i ciudî?
– Şi tot aşa vorbeai acolo?, cu ,,uăi’’ şi ,,ghini’’, întreabă mirat Gavril. De ce ai mai trimis puştanul la librărie dacă ştii că acolo e un loc rău famat?
– Diego, ia aratî lu’ tata ci cărţî ăi cumparat!, spune Albuş.
– I-auzi bre, îl cheamă Diego!, se miră Gavril. Cum dracu’ să te cheme Diego Albuş?
Râdem. Albuş ne priveşte cu dispreţ.
– Uiti, tatăăi!, spune Diego. Am cumparat o carte dispri viaţa lu’ sfîntu’ Mina şî o carti dispri părintili Cliopa. O vrut sâ îni dea şî o carte cu dicelia, ştii matali, da eu nu am vrut şî am luat asta cu pozî.
– Cu fumei goali?, întreabă Albuş.
– Nu, cu poezii. Da’ am aruncat-o răpidi. Am spus cî tata’ meu nu mă lasî cu poezii acasî.
– Da’, ghini ăi făcut!
Diego ne arată mândru cărţile. Cea de a treia carte conţine mai mult fotografii istorice. La fotografia lui Avram Iancu, puştiul se opreşte şi întreabă:
– Tatăăi, da ‚ aista cini i?
– Ar trebui sî cie Avram Iancu, da’ eu cred cî i poza unui ungur cî românii nu poartî musteţi.
– Eşti foarte deştept!, spun eu. Nu există români mustăcioşi, nici nu au existat! Unde ai citit asta? În memoriile sfântului Habotnicus?
– Ia nu măi faci mişto di mini! Eu ştiu măi ghini cî merg la bisericî, merg la mânăstiri, dau pomelnici, mă spovidesc. Tu te-i spovidit? La bisericî di când n-ăi mers?
– Frate, ăsta vorbeşte serios, se miră Gavril. O să adune încă vreo cinci ca el şi o să te ardă pe rug. În locul tău aş pleca din Mălini. Uite la el ce întreabă:. la bisericî di când n-ăi mers’’? Măi frate, zici că suntem pe vremea lu’ Ştefan cel mahmur.
– I-a borât diavolul pe suflet, spun eu trist. Nu mai ai cum să îl ajuţi!
Puştiul continuă să răsfoiască paginile cărţii.
– Da’ fumeia aiasta cini i?, întreabă el.
– Ecaterina Teodoroiu, răspund eu. O mare eroină.
Copilul mă priveşte uimit apoi spune:
– Tatăăi, nenea aista di cari tu zâcei câ îi satanist o zâs câ fimeia aiasta i erou!
S-a lăsat tăcerea. Gavril îşi aprinde o nouă ţigară şi ridică din umeri. Îmi face semn să nu mă cert.
– Nu-i nicio eroină!, spune răspicat Albuş. Comuniştii o scos prostiili aiestea. Nici nu o existat Ecaterina aiasta.
– Măi nene, eşti nebun, cum dracu poţi afirma asta?, întreb supărat. Bunicul meu a luptat la Mărăşeşti. A povestit când a venit acasă despre Ecaterina Teodoroiu.
– Poţî dovidi? Aşă şi io pot sâ zâc cî existî extratereştri, da nu pot dovidi. Ari cineva o dovadî că fumeia aiasta o existat?
– Măi frate, ăsta e niţel retardat!, se miră Gavril. Ce dovadă vrei, frate? Nu ai văzut pozele din cartea de istorie?
– Acelia nu-s adivarati! Îs manipulări comunisti ca sî credim noi cî fimeia i egalî cu barbatu’. Da’ fimeia nu-i egalî cu barbatu’.
– Da’ cu cine e egală? Adică soţia ta e inferioară ţie?
– Aşă o lasat Iisus pi pământ. Iarî eu nu-mi învâţ copchilu’ sî creadî în Ecaterine şî eroi comunişti şî satanişti.
– Na, că a făcut satanistă pe Ecaterina Teodoroiu!, mă supăr eu. Asta chiar că le întrece pe toate. Măi Albuş, te-am văzut la biserica eroilor din centrul satului la comemorare. Ce naiba căutai acolo dacă nu crezi că există eroi?
– Aceia din centru’ îs eroi, da aiştia din cărţî nu-s. Noi nu credem în comunişti şî satanişti. Noi sîntem ortodocşi, nu satanişti. Ia zî, Eduard când ăi mers ultima datî la biserică?
– Am fost mâine. Care e problema ta?
– Api vezi? Un om fărî Dumnezău.! Ci sî ceri la un om cari credi în satanişti şî comunişti?
Gavril aprinde altă ţigară şi spune:
– Tare ţi-aş da câteva scatoalce Albuşule! Hai, Eduard, hai să mergem! Pe ăştia să îi ducă în Mălini, sfântul ăla de care ai zis tu!
– Habotnicus?
– Ăla, bătui-ar Dumnezeu!
Plecăm. Aud cum ne înjură Albuş. Nevasta lui vorbeşte la mobil.
– Întârzâiem oleacî. Stai liniştitî câ ţ-am cumparat curichi! Căutâm alt taxi. Cu aista nu merim cî i satanist.
Urc în maşină. Gavril râde şi aruncă pe geam ţigările.
– În veci nu o să mai fumez!
– Bravo, Gavriluţ!. Dă-le dracului de fumigene puturoase!
Mergem în tăcere până ajungem la intrarea în Mălini. Gavril opreşte maşina şi se dă jos. Îl urmez.
– Ce sat frumos!, spune Gavril. Doamne, ce sat frumos!
– Da!, răspund eu.
Urcăm înapoi în maşină. Lui Gavril îi curg lacrimile.
– Ce naiba ai măi Gavril? De ce plângi?
– Aşa plângem noi, sataniştii când vedem ceva frumos.
– A, da. Asta aşa e!
Cobor în dreptul casei. Pufoasa e căţărată pe poartă. Mă aştepta. Întru în curte şi mă duc direct la fântână. Nu e nevoie să scot apă. Cineva a scos deja apă proaspătă şi rece. Poate mama, poate îngerul de pază. Poate Domnul Dumnezeul meu.

EDUARD DORNEANU

DIN VOLUMUL ,,MĂLINI” -EDITURA EIKON

MĂLINI -VOLUMUL 1 -CAPITOLUL 38

, , , , 0 Comments

974c6-eduarddorneanu_malini_coperta-195x215
Cred că am răcit. Îmi ard obrajii, pieptul, palmele. Mi-e sete şi mi s-a făcut poftă de turte coapte pe plită. Dacă aş avea acum o turtă fierbinte, cu coajă neagră, ce bine ar fi. Aş lipi-o întâi de pieptul meu, apoi în stânga, în dreptul inimii şi abia apoi aş mânca-o. Da, îmi ard palmele. Poate că ar trebui să le odihnesc în verdele ierbii sau în răcoarea apei de fântână. Ies afară şi mă aşez pe banca de lemn din cerdac. Vântul nu reuşeşte să îmi domolească febra. Mă dor tâmplele şi sunt răguşit. Cred că am răcit.
Aud cum vorbesc în livadă mama şi Rezuca. Mama vântură fasolele strânse zilele trecute.
– Zrrr!, se aude zgomotul făcut de fasole pe tabla groasă a căzii.
Mi-e drag şi acest sunet al începutului de toamnă.
– Cam câte kile or fi?, întreabă Rezuca.
– Nu ştiu că nu le-am cântărit, răspunde mama.
– Tot sânt vreo zăci’. Da, precis!
– Dacă spui tu, aşa o fi!
– Uni’ rămăsăsâm? A, da! Am fost şî am dus vaca lu’ Timişoaia cî era pi şanţ. Bag samî cî s-o întors di pi coastî şî vacaru’ n-o văzut cî lipsăşti. Când am vinit înapoi nu am măi găsât cucoşălu’ cari ni l-ăi dat mata’. Cum şî undi o ci plecat nu ştiu. Şî doarî înainte di a mă duci la Timişoaia l-am văzut cum calca găinili şî cânta. Undi s-o ci dus oari?
– Poate e prin livadă. O fi sărit gardul.
– Mari dreptati ai! N-am catat în livadî.
– Acolo trebuie să fie. Doar nu s-o fi dus şi cocoşu’ în străinătate ca toată lumea de pe aici.
– Cî ghini zâci! Mă duc sî îl caut.
Mă doare şi o măsea. Privesc cum zboară către miazăzi păsări negre, multe păsări negre. Nu cred că pleacă deja în ţările calde. E încă destul de cald. Apele Moldovei şi ale Suhăi nu s-au răcit, imaşurile sunt verzi, iar fructele fraţilor pomi nu s-au copt.
– L-am găsât, spune Rezuca.
– Unde era?, întreabă mama. În livadă?
– Era cu găinili. Când m-am întors l-am găsât cu eli. Să uita la mini dintr-o parti. Ştie’ cî m-am suparat pi el.
– O fi zburat în livadă şi s-a întors. Nu are unde să plece.
– D-apoi cum! Undi i-a ci măi ghini ca la mini?
– Ha,ha, ha!, râde mama amuzată de seriozitatea cu care Rezuca a spus ultimile cuvinte.
– Da, zău aşa!
E răcoare. Doar palmele mele sunt fierbinţi. Şi tâmplele. Şi pieptul. Ca şi când aş fi lipit de albul trupului meu o turtă caldă.
Merg pe coama cerdacului. În copilărie, era joaca mea preferată. Distanţa nu e mare de la un stâlp al cerdacului la altul. Ajung imediat la stâlpul din partea dreaptă a casei, apoi sar în curte pe aleea de ciment.
– Hahaha!, ce fain.
Lângă alee e unul dintre aricii care locuiesc sub cerdac. Animăluţul ţepos mă priveşte curios, fără frică.
– Măi ţeposule! Dacă aterizam pe tine? De ce nu m-ai strigat? Ha,ha,ha!
Întind mâna către arici. Acesta nu fuge, nu se face ghem.
– Doar suntem prieteni, nu-i aşa?, spun eu bucuros.
Mă întorc în cerdac şi reiau joaca. Sar de pe coama cerdacului pe aleea de cerdac. Ariciul nu a plecat, dar de data asta am fost atent ca nu cumva să aterizez în apropierea lui.
Îngerul de pază se suie şi el pe coama cerdacului.
– Eu pot sări mai departe ca tine, frate om!, spune îngerul zâmbind. Pot şi cu ochii închişi.
– Nu te cred, frate înger! Hai să ne întrecem!
– Sărim amândoi cu ochii închişi. Da, frate om?
– Da, frate înger!
Sar peste florile din faţa cerdacului. Cu ochii închişi şi braţele deschise. Îngerul de pază a ajuns aproape de poarta dinspre drum.
– Nu e corect!, spun eu. Te-ai ajutat de aripi.
– Ha,ha,ha!, râde îngerul de pază. Şi tu puteai face asta, frate om.
– Eu nu am aripi, ştii doar.
– Da, dar le ai pe ale mele, frate om. Ha, ha, ha!
Stăm pe iarbă şi râdem. Ariciul se apropie de noi şi ne priveşte mirat. Îngerul de pază îl ia în palme şi zboară cu el deasupra Măliniului, apoi se întoarce şi îi dă drumul în iarba verde a curţii.
– Ce fain, frate înger!.
Un înger şi un arici au zburat deasupra satului meu. Prietenii mei cu aripi şi ţepi. Prietenii mei.

EDUARD DORNEANU

DIN VOLUMUL ,,MĂLINI” – EDITURA EIKON

9 Noiembrie

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , 0 Comments


Aniversări/9 Noiembrie
1811: Alexandru Hâjdeu, scriitor
1818: Ivan Turghenev, romancier, poet, dramaturg rus
1885: Velimir Hlebnikov, scriitor rus
1901: Tivadar Ács, scriitor, jurnalist și istoric maghiar
1915: André François, grafician și ilustrator de cărți pentru copii francez
1929: Imre Kertész, scriitor maghiar, laureat al Premiului Nobel
1934: Carl Sagan, astronom și scriitor american

8 Noiembrie

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , 0 Comments


Aniversări-8 noiembrie:
1491 – Teofilo Folengo, poet italian
1706 – Johann Ulrich von Cramer, filosof german
1710 – Sarah Fielding, scriitor englez
1847: Bram Stoker, autor britanic
1875: Qiu Jin, militantă și scriitoare din China
1900: Margaret Mitchell, scriitoare americană
1916: Peter Weiss, scriitor german
1916: Alexandru Dragomir, filosof român
1932 – Ben Bova, scriitor, jurnalist american
1954 – Timothy Egan, scriitor, jurnalist american
1974 – Joshua Ferris, scriitor american

GOTHIC 42

, , , , 0 Comments

11256492_909791952395533_910086870_n

orgoliul steril al zilelor de marţi
e o minge ovală care se loveşte de copitele lui pan
egocentrismul are ca efect
strămutarea dunelor de carne în alţi ochi
furia albastrului este adamică
urmează
dansul picăturilor de cianură pe umbra iubitei

palme de piatră mângâie florile mormintelor
lumina curge printre degetele domnului
încet
tristeţea aprinde candele în labirint.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA” – Editura Tracus Arte

STUGEIN

, , , , 0 Comments

11256492_909791952395533_910086870_n
urc în tramvaiul paisprezece

ioana numără scaunele goale şi se împiedică de trupul decapitat
al regelui teodoric

pentru a micşora distanţa emoţională dintre noi
o las să vorbească singură
nu mă interesează părerea ei despre teoriile lui benigno di tullio
caut în buzunar o monedă
trebuie să plătesc pentru semnele lăsate pe gât
de muşcătura toamnei

ne apropiem de ultima staţie
apele archeonului ocolesc tramvaiul paisprezece
femeile se dezbracă iar bărbaţii licitează telepatic
diavolul strigă
stugein.

EDUARD DORNEANU

Din volumul ,,SACRA EROTICA”-Editura Tracus Arte

MĂLINI -VOLUMUL 1 -CAPITOLUL 37

, , , , 0 Comments

974c6-eduarddorneanu_malini_coperta-195x215
În ultima lună de vară, nunţile se succed fără încetare. Copiii satului se întorc acasă pentru câteva săptămâni şi mulţi dintre ei doresc să îşi oficializeze relaţiile la biserică şi la primărie. Astăzi cred că au trecut pe şosea cel puţin trei cohorte de maşini. Majoritatea maşinilor sunt înmatriculate în ţările din vestul Europei. Şoferii sună prelung, oamenii chiuie. Prima maşină este o decapotabilă întotdeauna. De acolo cineva filmează evenimentul. Privesc cum trec pe şosea maşinile şi zâmbesc. Sub braţ ţin o coşarcă goală. Voi merge curând să aduc din livadă fasolele pitice. Dacă le mai las pe ogor s-ar putea ca păstăile uscate să plesnească şi boabele se vor pierde în praful fierbinte al verii. Nici dacă va ploua nu e bine: păstăile vor putrezi şi ar fi păcat de munca depusă de mine şi mai ales de mama.
– Lasă coşarca aia!, spune mama. Vrei să te filmeze ăştia în pantaloni scurţi şi cu o coşarcă goală în braţe?
– Stai liniştită! Doar nu au canal de televiziune. Şi oricum tipul din maşina decapotabilă filmează pe ăştia cu nunta. Ce treabă au ei cu mine?
– Aşa o fi!, dar puteai să laşi coşarca aia în curte.
– M-a emoţionat momentul şi am uitat.
– Mai sunt vreo câteva nunţi azi. Vezi să nu te emoţionezi prea tare şi să uiţi să mergi la treabă pe ogor. Fasolele nu au timp să aştepte până îţi trec ţie emoţiile. Precis mori de râs, dar nu te exteriorizezi. De când îţi plac ţie nunţile, că nu ai mai fost la una de o sută de ani?
– Ei, nunţile nu îmi plac, dar mă uitam şi eu aşa!
– Lasă, că nu mă prosteşti tu pe mine! Du-te şi cumpără pâine, apoi treci la treabă că e târziu!
– Am înţeles. Să trăiţi!
– Hai, hai Eduard! Poate vine ploaia şi numai putem intra pe ogor o săptămână. Atunci să te văd!
– Bine, mamă! Aşa e.
Plec la magazin. Ţin în mână două bancnote de câte un leu. Intru în magazin şi cumpăr două pâini coapte pe vatră de sat. Proprietarul magazinului vrea să mă cinstească cu o bere, dar eu refuz.
– Am uitat că tu nu bei. Stai să îţi dau un pahar de suc.
Mulţumesc şi ies afară. Sticla paharului s-a aburit. Sucul e roşu, rece şi are gust de zmeură. La masa din faţa magazinului stau trei consăteni: doi oameni în vârstă şi Anişor Moareacră. Bătrânii beau bere şi îl privesc pe Moareacră cu respect şi uimire. Îl cunosc bine pe Moareacră. E unul dintre cei care s-au îmbogăţit după revoluţia din 1990. Îl ştiu încă din perioada în care eram student în Suceava, iar el urma nişte cursuri la oraş sau cel puţin aşa se lăuda. Afacerile i-au mers foarte bine. Acum este multimiliardar, la fel ca mulţi dintre consătenii mei. Moareacră este îmbrăcat cu o cămaşă gri şi vestă albastră, ruptă în câteva locuri. Este încălţat cu cizme de gumă murdare de glod. În jurul lor a prins lanţuri destul de groase de aur. Moareacră aşază un scaun lângă el şi îşi pune picioarele pe acesta. Cei doi bătrâni îi privesc cizmele de gumă şi lanţurile de aur.
– Moareacră, ţi-a borât diavolul pe suflet!, îi spun eu.
– Uăi Eduard, ci vrei, uăi? Di ci ţi ciudî? Eu am făcut ceva cu viaţa me!
– Am auzit retardopropoziţia asta de o mie de ori în Mălini. Toţi spuneţi aşa! Ai sufletul borât de diavol! Cum te simţi? E bine?
– Uăi, eu am muncit şî îmi permit să port lanţuri di aur la ciubotili di gumî! Ai ceva împotrivî?
Cei doi bătrâni au terminat de băut berea. Se ridică şi pleacă. Moareacră scoate o ţigară fără filtru. O rupe: pune jumătate din ea înapoi în buzunar şi aprinde cealaltă jumătate. Trage cu sete un fum, apoi mă priveşte cu răutate.
– Eu am făcut ceva cu viaţa me!
– Iar? Ce argument hasekian!
– Cum adicî hasekian? Ci vrei sî zâci, uăi? Nu poţî vorghi ca un om noarmal?
Arunc paharul de plastic şi plec. Aurul de pe cizmele de gumă ale lui Moareacră m-a scârbit. Intru în curte şi iau coşarca lăsată în spatele porţii. Las pâinea în bucătăria de vară şi plec în livadă. Trebuie să umplu coşarca cu fasolele pitite printre popuşoi. Mama se descurcă fără probleme. Pe mine mă umplu de vânătăi frunzele tăioase ale popuşoilor. Vegetaţia ascunde tot felul de insecte. Nu mă plâng. Umplu coşarca şi îi răstorn conţinutul pe un ţol, lângă Oblio, mărul pădureţ.
– După ce terminăm, să aduci un nailon ca să acoperim fasolele!, spune mama. Nu poţi şti ce va fi la noapte. E posibil să plouă.
Am ajuns în dreptul Helgăi, mărul de pe hat. Mă aşez o clipă lângă măr şi îi şoptesc încet.
– Bun găsit Helga! Bun găsit, frate pom!
Mă ridic şi continui să adun fasole. Tricoul mi s-a lipit de piele. Munca e grea, foarte grea. Ridic coşarca plină cu fasole deasupra capului şi păşesc cu atenţie pentru ca nu cumva să rup vre-un strujan. Până la urmă terminăm de strâns fasolele înainte de ora optsprezece. Dinspre şosea se aud claxoane de maşini.
– Ţi-am spus!, zice mama. Încă o nuntă. Nu te mai duci să te uiţi?
– Nu. Peste patru ani voi avea juma’ de secol, iar eu încă visez că primesc ordin de încorporare.
– Ai rămas un copil, Eduard!
– Da, cred că da!
Se întunecă. S-a răcorit. Stau în cerdac şi privesc un cer fără lună, fără stele, fără pete de sânge. Pe braţe am tot felul de semne lăsate de frunzele popuşoilor. E răcoare. Respir adânc. E linişte. Se aude murmurul apelor Suhăi. Cât de odihnitoare e zbaterea apelor. Ca o rugăciune spusă lângă patul unui copil pe jumătate adormit. Ca un alint rostit de un bărbat aspru în faţa unei femei frumoase şi capricioase. Ca o chemare de sirenă. La ceas târziu. Sub un cer fără stele şi fără lună. În zi de vară. Azi.

Eduard Dorneanu

DIN VOLUMUL ,,MĂLINI” – EDITURA EIKON

3 Noiembrie

, , , , , , , , , , , , 0 Comments

3 Noiembrie/Aniversări
1794 – William Cullen Bryant, poet american
1887 – Samuil Marshak, scriitor, poet rus
1890 – Harry Stephen Keeler, scriitor american
1901: André Malraux, romancier francez
1919 – Jesús Blasco, scriitor spaniol
1919 – Ludovic Kennedy, scriitor, jurnalist scoțian
1919 – Květa Legátová, scriitor ceh
1920 – Oodgeroo Noonuccal, poet australian
1923 – Yamaguchi Hitomi, scriitor, critic literar japonez
1950 – Massimo Mongai, scriitor, jurnalist italian
1950 – Joe Queenan, scriitor, critic amaerican

MĂLINI -VOLUMUL 1 -CAPITOLUL 36

, , , , 0 Comments

974c6-eduarddorneanu_malini_coperta-195x215
Căldura lui august a uscat suflete triste, ierburi încâlcite pe gardurile livezilor şi oasele animalelor abandonate în prunduri. Verdele imaşului se luptă cu otrava care coboară din cer. Fiecare buruiană, fiecare fir de iarbă caută apă vie în pământul binecuvântat al Măliniului. Animalele au nevoie de umbră şi de un loc de odihnă. Infernul fierbinte despică în douăzeci şi patru de bucăţi pietrele argintii ale Suhăi. Păstrăvii din iazuri suportă din ce în ce mai greu zilele fierbinţi ale verii. Boiştenii, clenii, chişcarii sau mrenele se ascund sub maluri sau sub lespezile de piatră cufundate în apele Suhăi şi ale Moldovei. Aud cum îşi ţipă bucuria diavolul în Pădurea Prisos. Închid ochii şi aştept. Diavolul îşi acoperă pieptul cu scoarţă de mesteacăn şi ţipă mai tare. În urma lui, din ciupercile cu pălărie roşie şi puncte albe ţâşneşte sânge şi agheazmă neagră. Deschid ochii şi privesc înspre miazănoapte. De acolo vin de obicei norii gri care răcoresc păşunile alpine şi bucură livezile, grădinile şi ochii bătrânilor satului meu. Din păcate, niciun nor nu se apropie de Mălini.
Aduc apă rece de la fântâna cu roată de lemn. Umplu cu apă proaspătă castronaşul pisicii Pufoasa şi troaca din care beau găinile. Tuturor le e sete. Găinile au aripile desfăcute. Beau apă, apoi se scaldă în tărâna fierbinte din jurul tuiei. Pufoasa bea şi ea, apoi se întinde sub o frunză de ferigă. Mama vine din livadă. A strâns bobul şi acum îl întinde în cerdac. Va rămâne acolo până când bobul se va usca bine de tot. Am mai cumpărat doi metri de lemn. Încep să transport lemnele despicate acum câteva zile. Folosesc tot bătrâna tărăboanţă de care râd vecinii mei bogaţi. Fiecare bucată de lemn trebuie aşezată în şopron cu atenţie pentru ca nu cumva lemnele să se surpe după ce au fost clădite. Căldura îmi pârjoleşte braţele şi mă face să transpir îngrozitor deşi de obicei nu se întâmlă aşa ceva. Strigătele diavolului nu se opresc. Umplu tărăboanţa, apoi aşez o bucată de scândură pe talpa şopronului, la intrare. Intru în şoron şi încep să clădesc lemnele. Aşez bucăţile de lemn, apoi ies afară şi încarc din nou tărăboanţa.
– Îl auzi cum strigă, frate om?, mă întreabă îngerul de pază.
– Aud, frate înger! Îl bucură suferinţa fraţilor pomi şi a oamenilor.
– Da! Pentru el suferinţa celorlalţi este un prilej de mare bucurie.
– Să ştii că şi unii oameni sunt exact la fel.
– Diavolul lucrează prin oameni, nu uita! Ascultă cum se bucură! Ascultă!
Diavolul aleargă prin Pădurea Prisos. La strigătele lui de bucurie răspund oamenii din labirint, cei închişi în dogme umilitoare şi egoiştii care îşi pierd tinereţea în braţele unor femei fără suflet.
– Aud, frate înger. Aud.
Încarc încă o tărăboanţă cu lemne de fag. Tricoul albastru e ud, iar o buburuză a aterizat pe gâtul meu şi se plimbă fără grijă pe pielea mea transpirată. Nu mă opresc decât după ce ajung în şopron. Iau buburuza şi o duc afară.
– Dămi-o mie, frate om!, spune îngerul de pază. O să o duc pe malul apei Moldovei, la răcoare.
– Ce bine, frate înger, ce bine!
Îi dau îngerului buburuza şi zâmbesc fericit. Diavolul nu îşi mai ţipă bucuria. Îmi scot tricoul şi rămân pe jumătate gol alături de un înger, o buburuză şi o tărăboanţă veche. Ne rugăm împreună. În limba îngerilor, a buburuzelor, a tărăboanţelor. Suntem prieteni şi fraţi. Pe vecie.

EDUARD DORNEANU

DIN VOLUMUL ,,MĂLINI”-EDITURA EIKON

1 2