Aniversări:
1876: Theodor Däubler, scriitor austriac
1924 – Evan S. Connell, scriitor, poet american
1930 – Ted Hughes, scriitor, poet englez
1943 – John Humphrys, scriitor, jurnalist galez
1953: Herta Müller, scriitoare și traducătoare germană originară din România, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 2009.
1957 – Laurence Overmire, scriitor, poet, actor american
1959: Jonathan Franzen, scriitor american
1959 – Eric Schlosser, scriitor, jurnalist american
1970 – Andrus Kivirähk, scriitor estonian
În orașul ioanei
Cineva a incendiat bordelurile și a spart sticlele cu vin de bordeaux
Nicio corabie demonizată nu intră în strâmtoare
Până când ofițerul de cart nu își coase epoleți din piele de sfântă introvertită
blestemul are valoare arhetipală
Îmi imaginez viața ioanei ca pe o continuă alergare
Între festivalul gion matsuri și apeductul din segovia
Licențele sentimentale scrise de pașii ei pe cearceafurile hotelurilor
Sunt probe indirecte și greșeli neforțate ale unui război imagologic
În orașul ioanei
Poemele de dragoste se împreunează cu efemeridele
Nicio atingere nu rămâne vie până la a opta înviere
Dar chiar și așa
În fiecare seară strecor corabia mea în strâmtoarea ei
Iar marinarii țipă
Linișteee pe punte
Se odihnește în ioana
Paladinul
,,Que Sais-Je?” de Sully Prudhomme
294 pagini
Editura: Kessinger Publishing, LLC (Septembrie 10, 2010)
Limba: Franceză
ISBN-10: 1167602862
ISBN-13: 978-1167602863
René Armand François Prudhomme (n. 16 martie 1839, Paris – d. 6 septembrie 1907, Châtenay-Malabry), (Sully Prudhomme), a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură la 10 decembrie 1901.
Motivația Juriului Nobel:
“…ca o recunoaștere specială a artei lui poetice, vădind un înalt idealism, perfecțiune artistică și o rară îmbinare între calitățile inimii și cele ale intelectului”
Aniversări:
1645: Jean de La Bruyère, scriitor francez
1858 – Arthur Achleitner, scriitor german
1860: Jules Laforgue, poet francez
1884: Hugo Gernsback, editor german și scriitor
1888: T. E. Lawrence, scriitor și militar englez
1902 – Georgette Heyer, scriitor englez
1908 – William Keepers Maxwell, Jr., scriitor american
1917 – Matt Christopher, scriitor american
1920: Virgil Ierunca, critic literar și publicist român
1920: Charles Bukowski, poet american și scriitor
1921: Ovid S. Crohmălniceanu, prozator, critic și istoric literar român
1933: Reiner Kunze, scriitor german
1934 – Diana Wynne Jones, scriitor englez
A trecut de ora patru. Cântecul cocoşilor împarte întunericul în milioane de vise risipite. Copacii din livadă şoptesc rugăciunea de dimineaţă. Dumnezeu o ascultă în genunchi. Rugăciunea copacilor este simplă, fără cuvinte preţioase, fără metafore bombastice. O ascult şi eu uimit de simplitatea şi curăţenia cuvintelor. Rugăciunea continuă şi se împleteşte cu murmurul apelor Suhăi. Respir. Mă dor braţele. Am dormit cu gândul aiurea şi acum mă dor braţele. Mă aşez în genunchi lângă Dumnezeu. Ascultăm. În spatele nostru sunt alţi oameni, alţi copaci, alţi cocoşi, alte sate. Toţi în genunchi. Ca un lan viu care aşteaptă dimineaţa. Mă dor braţele. Mă sprijin de umerii Domnului şi mă ridic. Rugăciunea copacilor continuă. Ceilalţi oameni rămân în genunchi. Eu plec alături de Dumnezeu ca să împrăştii tăcerea.
E răcoare. Încep să cosesc buruienile de pe cartofi. Am cultivat cartofi pe o suprafaţă de trei prăjini. Deasupra acestora au crescut buruieni: lăptucă, pir, iederă rusească. Am două coase : una mică şi ştirbă şi una veche, uriaşă care a aparţinut bunicului. O aleg pe cea veche. Arunc tricoul şi pantalonii. Rămân doar în pantaloni scurţi şi simt cum aripile vântului îmi tatuează desene pe care nimeni nu le poate vedea.
Hârşt!! Cosesc cu gesturi largi, copilăreşti. Mai întâi retez plantele de pe rândurile de cartofi, apoi pe cele din şanţurile care delimitează fiecare rând. Fiecare mişcare înseamnă un sunet, fiecare mişcare ridică la cer particule de praf. În mişcarea cosaşului e toată dărzenia, tot orgoliul unei generaţii. Cosesc. Aici a cosit Iacob Dorneanu, stră-stră-străbunicul meu. Şi Andrei Dorneanu stră- străbunicul meu. Şi Ilie Dorneanu, străbunicul meu. Şi Vasile Dorneanu, bunicul meu. Şi Neculai Dorneanu, tatăl meu. Aici vor cosi urmaşii neamului meu. Nu mă mai dor braţele. Am trecut de cireş şi iau ca reper fundul livezii. Cosesc. Hârşt ! Coasa atinge pietrele risipite pe ogor. Scântei roşii-albăstrii mustră oţelul coasei. După o oră de muncă ajung la capătul ogorului. Dumnezeu îmi şterge fruntea şi îmi mângâie sufletul.
Mama mă întâmpină în curte, oarecum supărată:
-Tu nu ai de gând să faci nicio treabă astăzi? Du-te şi scoate covorul din camera ta că trebuie spălat.
-Acum?
-Nu, peste patru ani.Acum, ce întrebare e asta ?
Covorul din camera mea este roşu cu inserţii albe. Ridic masa biroului ca să îi scot capetele. Găsesc sub el o carioca roşie, două monede de cinci bani şi un foarfece mic. Cred că este o imitaţie de covor persan, o imitaţie turcească sau chinezească. L-am cumpărat acum doi ani de la nişte ţigani, împreună cu un alt covor de culoare galbenă. Mama nu a stat să negocieze cu ei şi mi i-a trimis mie:
– Şăfu’ nu-i nevoie de bani, a spus unul dintre ţigani . Ne dai nuci.
-Câte nuci?
-Cântărim cu ligheanele. Aiestea ‘s covoare di la Persia. Noi sîntem ţîgani de la Sibiu. Nu avem chinezării şi lucruri din Turcia.
-Adică aţi fost în Persia?
-Da, şăfu. Acolo mergem ş’ cumpărăm marfă ş’ dăm pi bani ori pe nuci. Noi sintem oameni cu şcoală. Eu am liceu.
-Şogore mă omori.Ai fost tu într-o ţară care se cheamă Persia ?
-Da, şăfule. Nu mă crezi?
-Cum naiba să nu te cred? Doar ai liceu.
-Hai, şăfule nu fă mişto de şogor. Îmi dai nuci şi îţi dau mândreţe dă covoare. Uiti aista roş’, uiti galbînu’.
-N-am bre nuci. Dar câţi lei vrei?
-Negociem.
-Şogore, îţi dau şaizeci de lei pentru cele două covoare. Dacă vrei bine, dacă nu, nu.
-A dracu gagiu’ eşti şăfule. Ia marfa ş’ dă banu’ la şogor.
Batem palma şi număr ţiganului banii. Eram sigur că m-am înşelat. Mama mi-a spus că mă pricep la covoare ca şi la tractoare, adică deloc. Toţuşi covoarele nu şi-au pierdut culoarea. Sunt imitaţii, e clar, dar nu s-au scămoşat, culoarea nu le-a părăsit.
Mai găsesc două monezi de cinci bani sub recamier.
-A naibii treabă! O bacnotă de zece lei nu putea să se pitească sub covor!
-Vorbeşti singur?, întreabă mama din cadrul uşii. Hai afară să îl scuturăm!
Scuturăm covorul, apoi îl întind pe o masă de lemn şi pe o băncuţă tot din lemn. Mama îl spală cu peria. Yasmine , micuţa mea vecină apare şi ea gata să dea o mână de ajutor. Începe să numere ca să îmi arate că poate număra până la o sută. Trece de la douzeci şi nouă direct la treizeci şi unu.
– Nu e bine. După douzeci şi nouă urmează treizeci.
-Precis?, întreabă Yasmine. Tu mă mai păcăleşti uneori.
-Hahahaha, râd împreună cu Dumnezeu, cu pomii şi cu stelele căzătoare.
-Treizeci, repetă Yasmine.
-Ia spune, întreb eu repede. De ce pământul e jos şi cerul deasupra?
-Pentru că iarba este verde şi cerul albastru, răspunde Yasmine.
Ridic covorul pe sârmă. Va sta aşa până se va scurge de apă.
E amiază. Soarele încălzeşte tabla casei, aleea de ciment, cerdacul, ferestrele. Caut umbra în livadă sub pomii care dimineaţă recitau rugăciuni. Mărul pădureţ mă mângâie cu crengile lui lungi, fără roade. Nucul Sybil are scoarţa crăpată, iar furnicile urcă şi coboară din el. Mă aşez pe spate în iarbă. Văd în albastrul cerului pe Dumnezeu cosind. E dezbrăcat de orgoliu, asemeni unui ţăran bucovinean. Hărşt! se aude din cer. Dumnezeu coseşte în albastru. Ehei. . .
Aniversări:
1740 – Matthias Claudius, poet, scriitor german
1771: Walter Scott, poet și romancier britanic din Scoția
1785 – Thomas De Quincey, scriitor, jurnalist englez
1872: Sri Aurobindo, scriitor, filozof și yoghin indian
1858 – E. Nesbit, poet, scriitor englez
1885: Edna Ferber, scriitoare americană
1898 – Jan Brzechwa, scriitor, poet polonez
1924: Selma Meerbaum-Eisinger, scriitoare evreică de limbă germană
1944 – Linda Ellerbee, scriitor, jurnalist american
1949 – Garry Disher, scriitor australian
1953 – Carol Thatcher, scriitor , jurnalist englez
1954 – Stieg Larsson, scriitor, jurnalist suedez
1954 – Mary Jo Salter, poet american
Aniversări:
1863 – Ernest Thayer, poet, scriitor american
1865: Dmitri Merejkovski, scriitor rus
1867: John Galsworthy, scriitor britanic, laureat Nobel
1876: Sibilla Aleramo, scriitoare italiană
1903: Eduardo Mallea, scriitor și diplomat argentinian
1920: Alfred Gong, scriitor de limbă germană
1932 – Lee Hoffman, scriitor american
1933: Bryce Courtenay, scriitor australian
1925 – Russell Baker, scriitor, jurnalist american
1947: Danielle Steel, scriitor american
Aniversări:
1802: Nikolaus Lenau, poet german
1803: Vladimir Odoievski, filosof și scriitor rus
1896: Roman Gul, scriitor rus
1928: 1928: Ion Lăncrănjan, prozator român, prozator român
1953 – Peter Wright, scriitor, istoric englez
1970 – Will Clarke, scriitor american
