gemetele ioanei hrănesc cu aluzii livreşti serafimi şi soprane de coloratură
din noi ţâşnesc izvoare de sânge alb
respir sacadat diavolul toarnă lapte fierbinte pe spinarea mea
nu mă poţi opri hierofantule
nu
ploaia lipeşte buburuze pe sticla ferestrelor
ioana nu poate ghici ce se întâmplă dincolo de inima mea
spune-i ce vezi strigă ea
poate fi o imagine abstractă un gunoi sentimental
sau uterul unei alte femei
în care jachet de mantua îşi lasă rugăciunile mucegăite
da
pe sânii ioanei se deschid pleoape încadrate de triunghiuri vii
din noi ţâşnesc nesfârşite izvoare de sânge alb
respirăm tot mai greu
împreunaţi în sublimare şi eres
fără ţipăt.
În orașul ioanei
Cineva a incendiat bordelurile și a spart sticlele cu vin de bordeaux
Nicio corabie demonizată nu intră în strâmtoare
Până când ofițerul de cart nu își coase epoleți din piele de sfântă introvertită
blestemul are valoare arhetipală
Îmi imaginez viața ioanei ca pe o continuă alergare
Între festivalul gion matsuri și apeductul din segovia
Licențele sentimentale scrise de pașii ei pe cearceafurile hotelurilor
Sunt probe indirecte și greșeli neforțate ale unui război imagologic
În orașul ioanei
Poemele de dragoste se împreunează cu efemeridele
Nicio atingere nu rămâne vie până la a opta înviere
Dar chiar și așa
În fiecare seară strecor corabia mea în strâmtoarea ei
Iar marinarii țipă
Linișteee pe punte
Se odihnește în ioana
Paladinul
A trecut de ora patru. Cântecul cocoşilor împarte întunericul în milioane de vise risipite. Copacii din livadă şoptesc rugăciunea de dimineaţă. Dumnezeu o ascultă în genunchi. Rugăciunea copacilor este simplă, fără cuvinte preţioase, fără metafore bombastice. O ascult şi eu uimit de simplitatea şi curăţenia cuvintelor. Rugăciunea continuă şi se împleteşte cu murmurul apelor Suhăi. Respir. Mă dor braţele. Am dormit cu gândul aiurea şi acum mă dor braţele. Mă aşez în genunchi lângă Dumnezeu. Ascultăm. În spatele nostru sunt alţi oameni, alţi copaci, alţi cocoşi, alte sate. Toţi în genunchi. Ca un lan viu care aşteaptă dimineaţa. Mă dor braţele. Mă sprijin de umerii Domnului şi mă ridic. Rugăciunea copacilor continuă. Ceilalţi oameni rămân în genunchi. Eu plec alături de Dumnezeu ca să împrăştii tăcerea.
E răcoare. Încep să cosesc buruienile de pe cartofi. Am cultivat cartofi pe o suprafaţă de trei prăjini. Deasupra acestora au crescut buruieni: lăptucă, pir, iederă rusească. Am două coase : una mică şi ştirbă şi una veche, uriaşă care a aparţinut bunicului. O aleg pe cea veche. Arunc tricoul şi pantalonii. Rămân doar în pantaloni scurţi şi simt cum aripile vântului îmi tatuează desene pe care nimeni nu le poate vedea.
Hârşt!! Cosesc cu gesturi largi, copilăreşti. Mai întâi retez plantele de pe rândurile de cartofi, apoi pe cele din şanţurile care delimitează fiecare rând. Fiecare mişcare înseamnă un sunet, fiecare mişcare ridică la cer particule de praf. În mişcarea cosaşului e toată dărzenia, tot orgoliul unei generaţii. Cosesc. Aici a cosit Iacob Dorneanu, stră-stră-străbunicul meu. Şi Andrei Dorneanu stră- străbunicul meu. Şi Ilie Dorneanu, străbunicul meu. Şi Vasile Dorneanu, bunicul meu. Şi Neculai Dorneanu, tatăl meu. Aici vor cosi urmaşii neamului meu. Nu mă mai dor braţele. Am trecut de cireş şi iau ca reper fundul livezii. Cosesc. Hârşt ! Coasa atinge pietrele risipite pe ogor. Scântei roşii-albăstrii mustră oţelul coasei. După o oră de muncă ajung la capătul ogorului. Dumnezeu îmi şterge fruntea şi îmi mângâie sufletul.
Mama mă întâmpină în curte, oarecum supărată:
-Tu nu ai de gând să faci nicio treabă astăzi? Du-te şi scoate covorul din camera ta că trebuie spălat.
-Acum?
-Nu, peste patru ani.Acum, ce întrebare e asta ?
Covorul din camera mea este roşu cu inserţii albe. Ridic masa biroului ca să îi scot capetele. Găsesc sub el o carioca roşie, două monede de cinci bani şi un foarfece mic. Cred că este o imitaţie de covor persan, o imitaţie turcească sau chinezească. L-am cumpărat acum doi ani de la nişte ţigani, împreună cu un alt covor de culoare galbenă. Mama nu a stat să negocieze cu ei şi mi i-a trimis mie:
– Şăfu’ nu-i nevoie de bani, a spus unul dintre ţigani . Ne dai nuci.
-Câte nuci?
-Cântărim cu ligheanele. Aiestea ‘s covoare di la Persia. Noi sîntem ţîgani de la Sibiu. Nu avem chinezării şi lucruri din Turcia.
-Adică aţi fost în Persia?
-Da, şăfu. Acolo mergem ş’ cumpărăm marfă ş’ dăm pi bani ori pe nuci. Noi sintem oameni cu şcoală. Eu am liceu.
-Şogore mă omori.Ai fost tu într-o ţară care se cheamă Persia ?
-Da, şăfule. Nu mă crezi?
-Cum naiba să nu te cred? Doar ai liceu.
-Hai, şăfule nu fă mişto de şogor. Îmi dai nuci şi îţi dau mândreţe dă covoare. Uiti aista roş’, uiti galbînu’.
-N-am bre nuci. Dar câţi lei vrei?
-Negociem.
-Şogore, îţi dau şaizeci de lei pentru cele două covoare. Dacă vrei bine, dacă nu, nu.
-A dracu gagiu’ eşti şăfule. Ia marfa ş’ dă banu’ la şogor.
Batem palma şi număr ţiganului banii. Eram sigur că m-am înşelat. Mama mi-a spus că mă pricep la covoare ca şi la tractoare, adică deloc. Toţuşi covoarele nu şi-au pierdut culoarea. Sunt imitaţii, e clar, dar nu s-au scămoşat, culoarea nu le-a părăsit.
Mai găsesc două monezi de cinci bani sub recamier.
-A naibii treabă! O bacnotă de zece lei nu putea să se pitească sub covor!
-Vorbeşti singur?, întreabă mama din cadrul uşii. Hai afară să îl scuturăm!
Scuturăm covorul, apoi îl întind pe o masă de lemn şi pe o băncuţă tot din lemn. Mama îl spală cu peria. Yasmine , micuţa mea vecină apare şi ea gata să dea o mână de ajutor. Începe să numere ca să îmi arate că poate număra până la o sută. Trece de la douzeci şi nouă direct la treizeci şi unu.
– Nu e bine. După douzeci şi nouă urmează treizeci.
-Precis?, întreabă Yasmine. Tu mă mai păcăleşti uneori.
-Hahahaha, râd împreună cu Dumnezeu, cu pomii şi cu stelele căzătoare.
-Treizeci, repetă Yasmine.
-Ia spune, întreb eu repede. De ce pământul e jos şi cerul deasupra?
-Pentru că iarba este verde şi cerul albastru, răspunde Yasmine.
Ridic covorul pe sârmă. Va sta aşa până se va scurge de apă.
E amiază. Soarele încălzeşte tabla casei, aleea de ciment, cerdacul, ferestrele. Caut umbra în livadă sub pomii care dimineaţă recitau rugăciuni. Mărul pădureţ mă mângâie cu crengile lui lungi, fără roade. Nucul Sybil are scoarţa crăpată, iar furnicile urcă şi coboară din el. Mă aşez pe spate în iarbă. Văd în albastrul cerului pe Dumnezeu cosind. E dezbrăcat de orgoliu, asemeni unui ţăran bucovinean. Hărşt! se aude din cer. Dumnezeu coseşte în albastru. Ehei. . .
Sâmbătă 13 august
21.00 – 23.00 EDITURA EIKON – spațiul de evenimente
Lansarea volumelor: „Plotin: despre frumos”, traducere din greacă și
interpretare de Dan Tomuleț; „Spiritualismul rus în secolul XX”, de Ivan
Ivlampie
Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder
Lansarea volumelor: „Cetăţi medievale din sudul Transilvaniei – Zece trasee
culturale”, de Arne Franke, traducere de Simona Mihalache; „Inelul
Domniței Catrina”, roman istoric, de Iulia Cubleșan; „Țărăncuța de la
Dunăre”, roman, de Felicia Truffier; „Mălini”, de Eduard Dorneanu
Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder
Lansarea volumelor: „Frontul de acasă – Propagandă, atitudini și curente de
opinie în România primului război mondial”, de Radu Tudorancea; Estetica
(vol. I), de Edgar Papu; „Just keep going”, de Mihaela Pappu
Prezintă: Valentin Ajder și invitații săi
Lansarea volumelor 3 și 4 din colecția „Arhiva Rugului Aprins”, coordonată
de Marius Vasileanu: „De la Antim la Pocrov – Mărturii”, de Vasile
Vasilachi; „Comentarii la Evanghelia după Ioan”, de Ștefan Todirașcu,
prefață de Horia Ion Groza; „Chipul rugului aprins”, de Carmen Ciornea
Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder
Lansări de carte: „Dincolo de aşteptare. Dialog în larg”, de Monica Pillat și
Radu Ciobanu;
„PĂRĂSESTE-MĂ!” de Magda Marin; „Un retuș… pentru un zâmbet”,
de Aurora Spasinovici
Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder
Lansare de carte si recital poetic: „Poemele regăsirii” și „Modern și
contemporan în plastica europeană”, de Ioan Roșca; „Apocrife”, de Cristi
Ardelean
Palmele domnului stau pe umerii mei
Ca niște eghileți în care baphomet a bătut cuie vii
Simt arsura
Sunt gata să împart pe apa neagră a cerului
Penitențe focuri de armă cămăși nessusiene
Pe cine aștepți întreabă ioana
Ai nevoie de o suspiciune în plus sau de un teritoriu ipotetic
Sau doar de vocativele tinereții
știi tu
gemetele acelea care ne făceau carnea să crească în carne
știu ioana
voiai să îți tatuez pe spate o lebădă neagră
și câteva cuvinte despre care tu credeai că te vor proteja de energiile negative
nec pluribus impar
legănarea ta e la fel de fierbinte ca atunci
doar pe umerii mei au poposit palmele domnului
iubirea noastră a fost dintotdeauna o angajare directă suprarealistă
un lanț epidermic care ne taie sângele și pătrunde în vulcanul introvertit
al eului nostru
și uite acum
vulturul meu își caută loc în umeda ta rugăciune
nu ioana nu am nevoie de o suspiciune în plus
simți arsura
simți
da
Aniversări:
1878 – Oliver W. F. Lodge, scriitor, poet englez
1892 – Hugh MacDiarmid, poet, lingvist scoțian
1892 – Eiji Yoshikawa, scriitor japonez
1897 – Enid Blyton, scriitor, poet englez
1897 – Louise Bogan, poet, critic american
1913 – Angus Wilson, scriitor englez
1921: Alex Haley, scriitor și ziarist american
1929: Modest Morariu, scriitor român
1930: Teodor Mazilu, dramaturg și prozator român
1932: Fernando Arrabal, scriitor spaniol
1946 – Marilyn vos Savant, scriitor, jurnalist american
1961 – David Brooks, scriitor, jurnalist american
1962 – Brian Azzarello, scriitor american
1962 – John Micklethwait, scriitor, jurnalist englez
Joi 11 August
18.00 – 18.30 EDITURA EIKON – spațiul de evenimente
Lansări de carte: „CAVALERISM, PASIUNE, FANATISM. O istorie
politică și culturală a Franței secolului al XVI-lea” și „MISTERUL DON
JUAN. O iubire în Secolul de Aur”, de Corneliu Șenchea; „Gardă pentru
Fuhrer. Divizia „Leibstandarte-SS Adolf Hitler”, de Adrian Dragoș Defta
Invitați: Christian Crăciun, Adrian Dragoș Defta
Moderator: Valentin Ajder
20.00 – 20.30 EDITURA EIKON – spațiul de evenimente
Lansarea volumelor: „O antropologie mistică. Introducere în gândirea
Părintelui Stăniloae”, de Sandu Frunză; „Adevăratul Cioran”, de Calinic
Argeșeanul; „În dialog. Studii de filosofie creștină, teologie politică și istoria
religiei”, de Ion Cordoneanu
Invitați: Diac. Lect. Univ. Dr. Ioan Dura, Christian Crăciun, Leonard
Oprea
Moderator: Valentin Ajder
21.00 – 22.00 EDITURA EIKON – spațiul de evenimente
Lansări de carte: „Petru Ursache, Omul bun al culturii românești: Apaos”,
ediție îngrijită de Magda Ursache; „Petru Ursache”, monografie, de Iordan
Datcu
Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder
Lansarea volumelor: „Când vin vulturii” și „Întoarcerea lupilor”, de Hans
Bergel; „Clipa de grație”, de Mihaela Malea Stroe
Prezintă: Christian Crăciun, Valentin Ajder
